Politic

„Abuzivă”: PN contestă Legea camerelor agricole la Curtea Constituțională. MAIA: „Există numeroase exemple europene”

Un grup de deputați ai fracțiunii Partidului Nostru a sesizat, pe 19 decembrie, Curtea Constituțională, cerând verificarea Legii privind camerele agricole, pe care o consideră abuzivă și contrară libertății de asociere a agricultorilor. De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare respinge acuzațiile și susține că legea este conformă Constituției și practicilor europene.

Deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschi, susține că legea impune agricultorilor asocierea obligatorie într-o structură unică și plata unor cotizații, în pofida dificultăților economice cu care se confruntă sectorul.

„Astăzi, am sesizat Curtea Constituțională să verifice constituționalitatea legii cu privire la camerele agricole. Considerăm că această lege este una abuzivă, neconstituțională și încalcă libertățile fundamentale ale agricultorilor. În condițiile în care statul datorează agricultorilor în jur de patru miliarde de lei, guvernarea vine cu o lege prin care îi obligă să se asocieze și, mai mult decât atât, îi obligă să achite cotizații”, a declarat Berlinschi, în fața sediului Curții Constituționale.

Acesta susține că legea ar crea un monopol instituțional și ar oferi unei singure structuri un rol privilegiat în dialogul cu statul, inclusiv în reprezentarea agricultorilor care nu doresc să se asocieze.

„Mai grav este faptul că această lege creează un monopol instituțional – o cameră agricolă cu rol privilegiat în relația cu statul, care va vorbi în numele tuturor agricultorilor, chiar și al celor care nu vor să facă parte din această structură. Guvernul trebuie să vină cu plata datoriilor, nu cu taxe mascate și să se raporteze la agricultori cu respect, nu cu forță administrativă”, a mai spus deputatul.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) respinge acuzațiile și susține că legea respectă prevederile constituționale și practicile europene.

Instituția precizează că libertatea de asociere nu este un drept absolut și poate fi supusă unor limitări justificate de interesul public.

„Libertatea de asociere, deși garantată constituțional, nu este un drept absolut. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului admit posibilitatea instituirii unor forme de asociere obligatorie, atunci când acestea urmăresc un scop public legitim și sunt proporționale cu interesul urmărit. Astfel de mecanisme există deja în mai multe domenii profesionale reglementate”, precizează ministerul, într-o reacție oficială.

Instituția mai afirmă că modelul camerelor agricole nu este unul izolat și că în mai multe state ale Uniunii Europene acestea funcționează în baza unor prevederi legale.

„Există numeroase exemple europene unde camerele agricole au caracter de apartenență legală sau quasi-obligatorie, inclusiv în Austria, Franța sau Polonia. Aceste structuri au demonstrat că pot funcționa eficient, asigurând reprezentare, consultanță și dialog instituțional pentru fermieri, fără a leza drepturile fundamentale”, exemplifică MAIA.

Referitor la acuzațiile de politizare, autoritățile susțin că legea exclude orice control guvernamental asupra camerelor agricole.

*„Camerele agricole sunt structuri autonome, administrate de organe alese de agricultori. Guvernul nu numește, nu revocă și nu controlează conducerea acestora, iar finanțarea lor nu este condiționată politic. Rolul lor este unul profesional și economic, nu politic”, mai precizează Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Sesizarea depusă de deputații Partidului Nostru urmează să fie examinată de Curtea Constituțională, care va decide dacă legea privind camerele agricole respectă sau nu prevederile Constituției Republicii Moldova.

Precizăm că mai mulți agricultori au protestat pe 10 decembrie în fața Guvernului solicitând moratoriu la executările silite, mecanisme reale de finanțare (rambursarea TVA, acciza la motorină, plata per hectar) și anularea Legii camerelor agricole.

Legea privind crearea camerelor agricole a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Potrivit documentului, în Republica Moldova vor fi constituite nouă camere agricole regionale și una națională, acestea urmând să reprezinte interesele fermierilor și să faciliteze dialogul cu autoritățile. Activitatea acestora va fi finanțată din cotizații de membru, servicii contra cost, subvenții și donații.

CITIȚI ȘI:

Bogdan Nigai

Bogdan Nigai

Autor

Citește mai mult