Indicele integrității, în scădere în universități. Ministru: „Fără integritate academică, nu există valoare adăugată”
Studenții din Republica Moldova își apreciază experiența universitară ca fiind „bună” spre „foarte bună”, iar mulți dintre ei ar recomanda universitatea în care studiază. Integritatea academică rămâne însă „punctul sensibil”, potrivit unui studiu prezentat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) la Conferința Națională „Integritate și Calitate în Învățământul Universitar”.
Studiul, realizat de Magenta Consulting, a cuprins șase universități, fiind intervievați față în față 3.635 de studenți (licență, anul II+). Pentru prima dată, a fost inclusă și perspectiva profesorilor, la studiu participând 419 cadre didactice.
„Se poate” și în R. Moldova
Prima veste bună este că studenții se declară, în mare parte, mulțumiți de studiile lor. Indicele de satisfacție ajunge la 8 din 10, iar disponibilitatea de a recomanda universitatea este 37 de puncte. Mulți laudă materialele pregătite de profesori (59% se declară total satisfăcuți), interacțiunea cu profesorii (56%) și digitalizarea administrativă (62%).
Însă, când discuția ajunge la condiții și incluziune, entuziasmul scade. Doar 30% sunt total satisfăcuți de cămine, iar 28% de accesibilitatea campusului pentru persoanele cu necesități speciale.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a accentuat partea care, potrivit lui, merită celebrată: „avem un număr mai mare de studenți care își asumă un rol activ în a promova experiența lor universitară”, adică tineri care nu doar învață aici, ci vor să spună și altora că „se poate” și în R. Moldova.
Indicele integrității, în scădere
Partea sensibilă vizează integritatea. Indicele integrității de 6.97 înregistrează o scădere cu 0.6 puncte față de anul precedent. Această scădere poate însemna două lucruri: fie problemele s-au agravat, fie studenții au început să le observe mai clar și să denunțe ceea ce înainte trecea nevăzut.
În același timp, studiul arată cât de prezentă a devenit inteligența artificială în viața academică: 39% dintre studenți au folosit AI pentru generarea sau reformularea textelor în ultimele 12 luni. Totodată, 28% menționează „oferirea de copiat” ca practică întâlnită.
Studiul arată că mulți profesori preferă soluții „soft” în cazurile de fraudă. Fie le oferă studenților posibilitatea de a rescrie lucrarea, fie le dau note joase și foarte rar raportează aceste incidente.
Ministrul Educației a insistat pe sancțiuni mai ferme, spunând că, dacă toleranța crește, frauda devine parte din normalitate.
„Fără integritate academică, nu putem vorbi despre valoare adăugată cu adevărat în învățământul superior din țara noastră”, a subliniat oficialul.
Raportare: mulți știu unde să meargă, însă nu cred că se face dreptate
La capitolul raportare, studiul descrie o societate studențească mai informată decât pare din exterior: 71% dintre studenți spun că știu sigur unde pot raporta un caz de corupție, iar 75% știu unde pot raporta hărțuirea sexuală.
Diferența apare la încredere și curaj: ar raporta un caz de hărțuire sexuală 86%, însă un caz de corupție doar 59%. Iar când vine vorba de finalitate, optimismul e mai mic: doar 40% cred că, dacă raportează corupția, vinovații vor fi pedepsiți, în timp ce pentru hărțuire sexuală proporția urcă la 55%.
Camere la examene, curs obligatoriu și instruiri pentru 27.000 de studenți
Secretara de stat Adriana Cazacu a prezentat măsurile MEC care încearcă să mute sistemul de la „vorbe” la obiceiuri noi. Ea a amintit că, după prima ediție a sondajului, ministerul a alocat circa 3.3 milioane de lei pentru dotarea cu echipament video a sălilor de examene, în cinci universități.
Totodată, MEC a introdus un curs de „Etică și integritate academică”, de opt ore, structurat în patru module, care urmează să fie transpus online și să devină obligatoriu.
Potrivit Adrianei Cazacu, până acum au fost instruiți 13.500 de studenți, iar alți 13.500 urmează în semestrul următor.
Universitățile vor propune soluții la început de an
Ministrul Dan Perciun a cerut universităților să analizeze datele cercetării și să revină cu soluții concrete în lunile ianuarie–februarie, inclusiv să propună schimbări în evaluări, măsuri împotriva plagiatului și sancțiuni mai ferme.
„La această etapă nu căutăm vinovați. Ne uităm la lucruri așa cum sunt ele și să căutăm împreună soluții”, a spus Dan Perciun, insistând că răspunsul nu poate veni doar de la minister, ci din comunitatea academică.
Conferința Națională „Integritate și Calitate în Învățământul Universitar” s-a desfășurat în cadrul campaniei „Aleg să fiu onest. Integritatea e alegerea mea”*.
Cea de-a II-a ediție a studiului privind integritatea în universități a vizat Universitatea de Stat a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
Cercetarea a măsurat patru indicatori-cheie:
Indicele de satisfacție, care reflectă percepția studenților asupra procesului educațional și condițiilor de studiu;
Net Promoter Score, care indică disponibilitatea acestora de a recomanda universitatea;
Indicele integrității academice, calculat în baza percepției gravității abaterilor, frecvenței acestora și raportării;
Indicele hărțuirii sexuale, care indică nivelul de percepție și raportare a acestui fenomen în mediul universitar.
Marja de eroare este de 1.42%.
CITIȚI ȘI:
