ANALIZĂ | Armand Goșu despre reacția Moscovei: „Rusia privește cu invidie operațiunea SUA din Venezuela - o piesă pierdută în jocul global al lui Putin”

Operațiunea militară rapidă a Statelor Unite în Venezuela, soldată cu capturarea președintelui Nicolas Maduro și transferarea acestuia în SUA, a produs ecouri puternice la Moscova. Analistul Armand Goșu explică, într-un interviu pentru Contributors.ro, că reacția Rusiei trădează nu doar iritare diplomatică, ci și o comparație dureroasă cu propriul eșec militar din Ucraina.

Întrebat despre cum se vede de la Moscova ceea ce s-a întâmplat? Armand Goșu răspunde:

„Cu mare invidie” – comparația cu Ucraina

„Cu mare invidie, pentru că așa arată o operațiune militară specială, nu ce au făcut rușii în Ucraina”, afirmă Armand Goșu, subliniind că această comparație a fost făcută chiar de comentatorii militari ruși, inclusiv de așa-numiții „Zet-blogheri”, care au preluat detaliile operațiunii americane din presa internațională.

Comunicate ferme, dar fără sprijin real

Potrivit analistului, reacția oficială a Moscovei a fost una previzibilă. Ministerul rus de Externe a emis mai multe comunicate prin care a condamnat intervenția americană, a cerut eliberarea lui Maduro și a invocat principiul suveranității Venezuelei.

„Eu am numărat trei comunicate emise de Ministerul de Externe al Rusiei. Primul de condamnare a agresiunii armate americane împotriva Venezuelei, de evitarea a escaladării situației, căutării unei soluții prin dialog politic. America Latină trebuie să rămână o zonă a păcii iar Venezuela să-și determină singură soarta, fără intervenții distructive, mai ales militare, din exterior. America Latină trebuie să rămână o zonă a păcii, iar Venezuela să-și determine singură soarta”, se arată în mesajele diplomației ruse, citate de Goșu.

Totuși, expertul remarcă o absență semnificativă: „Dar, în niciun document nu se vorbește despre acordarea de sprijin Venezuelei, deși există un parteneriat strategic semnat în mai 2025”.

Această reținere indică limitele reale ale angajamentului Rusiei față de un aliat aflat la mii de kilometri distanță.

Critici mascate și tăceri calculate față de Trump

Pe canalele de televiziune rusești, subiectul Venezuela este tratat „ciudat”, spune Goșu. Pe de o parte, este criticată „invazia” americană, fiind citite comunicatele ministrului de Externe Serghei Lavrov. Pe de altă parte, este evitată orice critică directă la adresa lui Donald Trump.

„E un semn clar că liniile roșii de comunicare stabilite în campania electorală americană din 2024 încă funcționează”, explică analistul, sugerând existența unui prag de prudență diplomatică între Moscova și Washington.

Venezuela, Ucraina și fantoma Doctrinei Monroe

Întrebat cum comentează experții ruși această incursiune a trupelor speciale americane în Caracas? Armand Goșu precizează că, deocamdată, nu există o poziție unitară formulată de comunitatea experților ruși.

„E încă prea devreme, peste câteva zile o să vedem un punct de vedere mai clar în comunitatea de profesioniști ruși în relații internaționale. Deocamdată am citit doar o analiză pe TASS, care interpretează acest pas făcut de americani ca un semn că America a revenit la Doctrina Monroe, în contextul noii strategii de securitate adoptată de administrația Trump, din care autorul citează. Obiectivul lui Trump nu era combaterea traficului de droguri ci îndepărtarea lui Maduro de la putere”, explică analistul.

„Autorul nu dă drept sigur acest complot, dar crede că timpul va lămuri neclaritățile. Erau mai multe observații interesantă în acea analiză, nu mi le amintesc, dar ce mi s-a părut important era sublinierea faptului că Venezuela i-ar putea distrage atenția lui Trump de la Ucraina. Și amintește faptul că mulți Zet-blogheri se întreabă de ce Rusia nu face la fel și ea în Ucraina” explică Armand Goșu.

În finalul articolului de pe TASS, ca un fel de concluzie, se afirmă că Moscova ar trebui să învețe din Doctrina Monroe promovată de SUA, adică dacă Rusia nu se amestecă în treburile Americii care controlează emisfera vestică, unde n-au ce să caute alți actori politici, nici America n-ar trebui să se amestece în treburile Rusiei. Iar relansarea Doctrinei Monroe va influența evoluția situației din Europa de Est, dar n-a dat detalii cum. De fapt, autorul sugerează că Europa de Est ar urma să intre sub controlul Rusiei, așa cum cele două Americi sunt controlate de SUA, mai spune Goșu.

„Comparația între Venezuela și Ucraina e mai veche la Moscova, presa rusă a scris adesea despre asta, după anexarea Crimeii în 2014, și mai ales odată cu venirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2017. Ideea centrală a acestor articole fiind aceea că Trump poate să ocupe Venezuela iar, la schimb, Rusia să controleze Ucraina. Sună oarecum bizar această teorie, de vreme ce nici Rusia nu controlează de o manieră decisivă regimul de la Caracas, cum nici SUA pe cel de la Kiev. Chiar dacă ești Trump, autorul The Art of the Deal, nu poți să schimbi lucruri pe care nu le posedă nici unul dintre partenerii care încheie afacerea”, mai explică Armand Goșu.

De ce nu sare Rusia în apărarea lui Maduro?

Analistul este tranșant: „Rusia nu mai are resursele necesare pentru a-și proteja aliații îndepărtați. Războiul din Ucraina a redus drastic capacitatea Moscovei de a interveni în alte regiuni”, explică Goșu.

Situații similare s-au văzut recent în Siria și Iran, unde Kremlinul și-a limitat implicarea. În plus, nici China nu a dat semne că ar fi dispusă să apere regimul de la Caracas. „Venezuela a rămas singură, abandonată de aliați, să se confrunte cu SUA”, conchide analistul.

O lovitură pentru Rusia, un semnal pentru Ucraina

Pierderea Venezuelei ca aliat este o lovitură simbolică pentru Moscova, dar nu una decisivă. „Pe de o parte, Rusia își pierde influența în America Latină, pe de altă parte, își concentrează resursele pe frontul din Ucraina”, afirmă Armand Goșu. Paradoxal, adaugă el, acest lucru poate avantaja Europa și Kievul.

În final, analistul avertizează asupra unui efect mai larg: „Această operațiune întărește percepția că SUA a inaugurat o eră a egoismului în relațiile internaționale și abuzează de puterea pe care o au”. O percepție care, în timp, ar putea transforma chiar și un lider autoritar precum Maduro într-o figură victimizată pe plan intern.

Interviu realizat de Lucian Popescu

CITIȚI ȘI:

ANALIZĂ | Armand Goșu despre reacția Moscovei: „Rusia privește cu invidie operațiunea SUA din Venezuela - o piesă pierdută în jocul global al lui Putin”

Doina Bejenaru