Roberta Metsola: „Diplomații regimului iranian nu mai au acces în nicio clădire a Parlamentului European”
Parlamentul European a decis să interzică accesul diplomaților și reprezentanților regimului de la Teheran în toate clădirile sale, ca reacție la reprimarea dură a protestelor din Iran. Anunțul a fost făcut luni de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, într-o scrisoare adresată eurodeputaților, consultată de POLITICO.
Măsura se aplică imediat și vizează toate sediile Parlamentului European din Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg. Potrivit deciziei, persoanele cu pașaport iranian vor fi verificate la intrare, iar cei identificați ca lucrând pentru regimul de la Teheran vor avea accesul refuzat.
„Poporul iranian poate continua să se bazeze pe acest Parlament pentru sprijin, solidaritate și acțiune”, a scris Roberta Metsola.
Interdicția vine pe fondul indignării internaționale față de violențele autorităților iraniene împotriva protestatarilor care cer sfârșitul regimului teocratic instaurat în urmă cu aproape o jumătate de secol. În ultimele două săptămâni, demonstrațiile s-au extins în întreaga țară, iar relatările vorbesc despre victime, arestări arbitrare și blocarea comunicațiilor.
Președinta Parlamentului European a subliniat că este nevoie de acțiuni concrete, nu doar de mesaje de susținere.
„Cei care ies în stradă, deținuții politici încă aflați în detenție, au nevoie de mai mult decât solidaritate”, a declarat Metsola, precizând că a decis „să interzică accesul tuturor diplomaților, personalului misiunilor diplomatice, oficialilor guvernamentali și reprezentanților Republicii Islamice Iran în orice incintă a Parlamentului European”.
În paralel, Uniunea Europeană analizează înăsprirea sancțiunilor. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că este pregătită să propună noi măsuri punitive împotriva Teheranului.
„UE are deja sancțiuni ample împotriva Iranului, iar eu sunt pregătită să propun sancțiuni suplimentare ca răspuns la reprimarea brutală a protestatarilor”, a declarat Kallas pentru POLITICO.
„Regimul are un istoric al înăbușirii protestelor, iar acum vedem o reacție extrem de dură a forțelor de securitate”, a adăugat Kallas.
Între timp, liderii europeni își intensifică mesajele de condamnare. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și președintele Franței, Emmanuel Macron, au transmis într-o declarație comună că sunt „profund îngrijorați” de violențele comise de forțele de securitate iraniene și „condamnă ferm uciderea protestatarilor”.
Protestele au izbucnit inițial din cauza inflației galopante, dar revendicările s-au extins rapid, mulți manifestanți cerând sfârșitul conducerii ayatollahului Ali Khamenei. Presa afiliată statului iranian a recunoscut folosirea muniției reale împotriva protestatarilor, vorbind despre „victime în masă”.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, bilanțul victimelor este în creștere. Grupul Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, afirmă că aproape 200 de protestatari au fost uciși de la începutul manifestațiilor, în timp ce alte organizații estimează că numărul morților depășește 500.
CITIȚI ȘI:
