Interes-record pentru cetățenia R. Moldova printre locuitorii din stânga Nistrului. Experții propun controale mai stricte la linia administrativă
Interesul locuitorilor din stânga Nistrului pentru cetățenia Republicii Moldova este în creștere accelerată, pe fondul modificării legislației, al crizei economice din regiune, precum și al avantajelor oferite de parcursul european al țării. În acest context, experții nu exclud introducerea, treptată, a unor controale mai riguroase ale actelor de identitate la linia administrativă de pe Nistru, invocând necesitatea consolidării securității naționale.
Doar în ultimele patru luni ale anului 2025, peste 2.000 de persoane din stânga Nistrului au depus cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, un număr cu aproape 50% mai mare față de perioada similară din 2024. Creșterea vine în contextul în care autoritățile de la Chișinău au modificat procedura de acordare a cetățeniei pentru locuitorii regiunii transnistrene, introducând criterii suplimentare de verificare.
Potrivit noilor reguli, nu mai este suficient doar un act care să ateste nașterea pe teritoriul regiunii, ci este necesar ca cel puțin unul dintre părinți să fie cetățean al Republicii Moldova.
Autoritățile susțin că schimbarea nu îngrădește drepturile persoanelor, dar face procesul mai riguros din punct de vedere al securității.
Circa 360.000 de persoane din regiunea transnistreană cu acte moldovenești
George Balan, expert în cadrul Comisiei Unificate de Control, afirmă că interesul sporit pentru cetățenia moldovenească nu este un fenomen nou, dar s-a intensificat semnificativ după 2022, anul în care Federația Rusă a declanșat războiul împotriva Ucrainei.
Potrivit lui Balan, odată cu închiderea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, circulația este posibilă doar prin zonele controlate de autoritățile constituționale, iar cetățenia Republicii Moldova oferă libertate de mișcare și stabilitate juridică.
„Perspectiva unei cetățenii recunoscute internațional, fără restricții majore de circulație, a devenit extrem de atractivă pentru locuitorii din stânga Nistrului”, a declarat George Balan la o emisiune de la Realitatea.
Potrivit lui, în prezent, circa 360.000 de persoane din regiunea transnistreană dețin acte moldovenești, ceea ce reprezintă majoritatea populației din stânga Nistrului.
Expertul a mai subliniat că degradarea situației economice din regiunea transnistreană a contribuit decisiv la această tendință. Salariile și pensiile sunt semnificativ mai mici decât pe malul drept al Nistrului, iar multe întreprinderi funcționează sporadic, determinând populația activă să caute locuri de muncă în Chișinău sau în alte localități controlate de autoritățile constituționale.
Risc la adresa securității naționale
Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, afirmă că noile modificări legislative nu fac procesul mai dificil, ci mai atent verificat. El susține că statul are obligația să cunoască cine sunt persoanele care solicită cetățenia, mai ales în contextul unei regiuni necontrolate constituțional.
„Este un proces de verificare mai riguros, absolut necesar din perspectiva securității. Statul trebuie să se asigure că nu acordă cetățenia unor persoane care ar putea reprezenta un risc sau care au fost implicate în încălcări grave ale drepturilor omului”, a precizat Vieru, la aceeași emisiune.
Avocatul a amintit că, potrivit Constituției, majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului sunt considerați cetățeni ai Republicii Moldova, chiar dacă nu dețin acte naționale. În situațiile în care nu pot demonstra direct legătura de rudenie cu un părinte-cetățean, există proceduri judiciare simplificate pentru constatarea acestui fapt.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, peste 347.000 de persoane din regiunea transnistreană sunt cetățeni ai Republicii Moldova, diferența de circa 20 de mii de persoane față de populația totală fiind formată, în mare parte, din persoane cu cetățenie rusă sau ucraineană, inclusiv membri ai structurilor paramilitare sau ai forțelor ruse staționate ilegal în regiune.
„Discrepanța dintre cifre e legată și de faptul că sunt nu doar cei care au cetățenie, dar și membri ai familiilor care au același domiciliu și care se regăsesc în actele prezentate de persoana solicitantă sau care a obținut cetățenia. Sau, în același timp, persoane străine care știm că au intrat pe teritoriul necontrolat și au rămas acolo. Și sunt câteva mii de persoane care au reședința temporară sau permanentă în regiunea transnistreană. E vorba de câteva mii de persoane care s-au înregistrat la Inspectoratul General al Migrației. Dar informația nu e completă și aici e cazul ca autoritățile să lucreze mai eficient în ceea ce ține monitorizarea, documentarea și controlul circulației anumitor persoane de pe un mal pe altul. Ca să evităm fuga unor persoane criminale de pe malul drept și ascunderea lor în stânga Nistrului sau, în același timp, acel trafic de militari ruși care vin ca și turiști și rămân acolo sau circulă dintr-o parte în alta și autoritățile doar monitorizează, dar nu se implică mai activ pe acest segment. Respectiv, acea schimbare în legislație care s-a produs a fost un prim pas când autoritățile au arătat, au demonstrat o dorință de a schimba situația”, a remarcat Balan.
Verificare mai riguroasă a actelor
În acest context, experții nu exclud întărirea controlului la linia administrativă de pe Nistru. Vadim Vieru consideră că actualul regim de liberă circulație poate fi menținut, dar cu verificări mai riguroase ale actelor, pentru a răspunde provocărilor de securitate.
George Balan susține că o astfel de măsură ar trebui aplicată gradual și anunțată din timp.
„Controlul actelor de identitate poate fi introdus etapizat, cu informarea prealabilă a populației și cu facilitarea procedurilor de documentare, pentru a evita tensiuni sau situații de criză”, a punctat expertul.
Totuși, capacitatea administrativă a statului rămâne o provocare. Vadim Vieru avertizează că introducerea unor controale suplimentare presupune resurse umane și financiare considerabile, într-un context bugetar dificil. În opinia sa, sprijinul partenerilor de dezvoltare ar putea fi esențial, întrucât securizarea acestui segment „nu este doar în interesul Republicii Moldova, ci și al Uniunii Europene”.
Experții subliniază că o evidență clară a populației și un control mai eficient al circulației sunt pași inevitabili în perspectiva integrării europene și a consolidării securității naționale.
CITIȚI ȘI:
