AUR cheamă Chișinăul la deschidere față de România: „Să te uiți la România ca la un bancomat este, cel puțin, nepoliticos”
Clasa politică de la Chișinău este chemată să manifeste „o deschidere mult mai largă și mai cuprinzătoare față de România și românitate”. Abordarea palierului economic, dincolo de cel identitar și de securitate, este, potrivit Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), lipsită de substanță, iar a privi România ca pe „un bancomat” reprezintă, cel puțin, un gest nepoliticos. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Chișinău pe 16 ianuarie.
Delegația AUR – formațiune care s-a declarat în opoziție față de guvernarea de la București – efectuează o vizită în Republica Moldova în cadrul dialogului bilateral cu Partidul parlamentar „Democrația Acasă” de la Chișinău, pentru „sincronizarea activităților celor două legislative de pe malurile Prutului”.
„Ne aflăm într-o situație foarte dificilă, atât din punct de vedere al securității, cât și geopolitic și economic. Statul român, după cum bine știți, acordă un sprijin substanțial Republicii Moldova și noi trebuie nu doar să întărim, ci și să gândim foarte bine această susținere, din punct de vedere structural, cum va continua în perioada următoare și care este proiecția pentru viitorul imediat”, a declarat Laurențiu Plăieșu, vicepreședintele Senatului României din partea AUR.
Senatorul român a salutat parteneriatul cu Partidul „Democrația Acasă” și a spus că AUR va încerca să poarte discuții și cu alte structuri și fracțiuni parlamentare. El a chemat clasa politică de la Chișinău să dovedească o deschidere mai mare pentru ceea ce „poate fi făcut împreună”.
„Este un destin național și cred că, oricât s-ar strădui unii și alții, până la urmă nu vom avea de ales decât să stăm toți împreună”, a mai spus Laurențiu Plăieșu.
Sprijinul pentru R. Moldova, între identitate, economie și securitate
Prim-vicepreședintele AUR, profesorul Dan Dungaciu, s-a referit la „trei misiuni majore și trei subiecte mari”: identitar, economic și de securitate, care trebuie abordate împreună. Palierul economic, spune el, reprezintă cooperarea bazată pe avantajele reciproce, însă se bazează pe faptul că „suntem în același gând și suflet, adică suntem frați”, iar „propunerea pentru palierul de securitate este reunificarea”.
Profesorul admite că pot exista și alte răspunsuri, însă trebuie să vedem „dacă sunt mai bune”.
„Ceea ce fac mulți politicieni de la Chișinău este să se plaseze doar pe cel de-al doilea palier, al relației economice, uitându-se la România ca la un bancomat lipsit de orice formă, ceea ce este un gest cel puțin nepoliticos. Dacă tot vrei să ai o colaborare economică cu România, pe care noi o susținem 100%, măcar recunoaște România. Doi, dă-i profilul identitar pe care și-l asumă și recunoaște că vorbești cu o Românie care arată într-un fel, inclusiv identitar. Toată fixația asta de a sări direct la palierul al doilea, ignorând palierul de securitate și pe cel identitar, este nepoliticoasă în sensul ignorării identității și periculoasă în sensul ignorării securității”, a mai spus prim-vicepreședintele AUR.
Fondul Moldova: investiții de 500 de milioane de euro
Senatorul Petrișor Peiu, liderul grupului parlamentar AUR în Senatul României, a menționat propunerea privind constituirea Fondului Moldova – un proiect inițiat în Parlamentul României, care a trecut de Camera Senatului și se află acum în camera decizională, Camera Deputaților.
„Un proiect care presupune instituționalizarea unei forme de investiții românești în Republica Moldova. Mai precis, noi credem că trebuie transformat ajutorul internațional de dezvoltare pe care România îl acordă Republicii Moldova într-un efort investițional coerent, consistent și orientat strategic”, a explicat legislatorul român.
Prin acest proiect de lege, se propune constituirea unui fond de investiții cu valoare inițială de 500 de milioane de euro, care să finanțeze investițiile companiilor românești, inclusiv de stat, în Republica Moldova și achiziționarea de instrumente financiare, precum titlurile de stat emise de Guvernul de la Chișinău, totodată și cofinanțarea unor proiecte de interes comun.
„Obiectivul nostru final, cel puțin al Partidului AUR și al partenerilor de la Partidul „Democrația Acasă”, este atingerea lucrului de care vorbea și doamna președinte Maia Sandu: reunificarea. Un cuvânt-cheie pe care l-am văzut folosit și de domnia sa. Salutăm acest cuvânt, pentru că face trimitere la modelul german al reunificării, ceea ce s-a întâmplat pe 3 octombrie 1990. Am dori să replicăm pe ambele maluri ale Prutului, astfel încât să creăm un singur stat românesc, cu reguli stricte, cel puțin pentru primii 20-25 de ani, de participare proporțională la toate organismele de exercitare a puterilor în stat, în noul stat”, a mai spus liderul grupului parlamentar AUR în Senatul României.
Poziția președintei Maia Sandu și susținerea reiterată de Nicușor Dan
Într-un interviu recent acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta Republicii Moldova a declarat că scopul președintelui rus Vladimir Putin este să controleze Europa. În actualul context geopolitic, devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație și ca stat suveran.
Maia Sandu a afirmat că personal ar vota în favoarea unirii cu România dacă s-ar organiza un referendum, însă, din poziția de șef al statului, este obligată să țină cont de realitățile din Republica Moldova, iar integrarea europeană rămâne „un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”.
Și președintele României, Nicușor Dan, a declarat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă „una din căile de a fi împreună”. Într-un discurs rostit pe 15 ianuarie, cu prilejul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, liderul de la Cotroceni a spus că Republica Moldova rămâne pentru România „o prioritate esențială de politică externă”. România sprijină extinderea Uniunii Europene, cu accent pe aderarea Republicii Moldova.
Declarațiile președintei Maia Sandu privind faptul că ar vota în favoarea unirii cu România au fost criticate de opoziția socialistă și comunistă de la Chișinău, care au acuzat-o de „trădare și subminarea statalității”, cerându-i să renunțe la mandat și chiar să părăsească țara. Președinția a anunțat că nu va comenta aceste declarații.
CITIȚI ȘI:
