Vicepremierul pentru Reintegrare, la Moldova 1: Situația energetică din regiunea transnistreană rămâne instabilă și vulnerabilă

Riscul sistării livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană persistă în continuare, în condițiile în care zona se află de mai bine de un an sub regim de urgență economică, determinat de blocajele din sectorul energetic și de evoluțiile geopolitice din regiune. Această stare de incertitudine afectează direct economia și populația regiunii, cetățeni ai R. Moldova, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Criza a fost declanșată după oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina, măsură adoptată de Kiev pe fundalul războiului de apărare împotriva invaziei ruse, iar decizia Moscovei de a nu redirecționa livrările pe alte rute a amplificat vulnerabilitățile energetice. În acest context, administrația de la Tiraspol a acceptat un mecanism alternativ de aprovizionare, calificat de autoritățile constituționale de la Chișinău lipsit de transparență.
Vicepremierul Valeriu Chiveri a declarat, la postul public de televiziune, că această situație a generat o incertitudine constantă, întrucât, la intervale de câteva săptămâni, regiunea se confruntă din nou cu posibilitatea întreruperii livrărilor de gaze naturale.
„Apare întrebarea dacă vor mai exista gaze naturale. Această stare de incertitudine afectează direct populația și economia regiunii”, a declarat Valeriu Chiveri, la emisiunea „În context” de la Moldova 1, ediția din 21 ianuarie.
Potrivit lui Chiveri, problema nu este una tehnică, ci politică. El a subliniat că Guvernul Republicii Moldova nu a impus nicio condiție politică pentru livrarea gazelor în regiunea transnistreană, având în vedere că acolo locuiesc cetățeni ai Republicii Moldova: „Practic, 99% dintre locuitorii din raioanele de est sunt cetățeni moldoveni”.
„Am fost în fața unei crize unitare. Dacă nu acceptam o soluție – chiar una care nu ne place foarte mult – riscam o criză majoră. A existat și există în continuare o opțiune transparentă, cu sprijinul partenerilor din Uniunea Europeană, un fond de 60 de milioane de euro, care poate fi accesat la momentul potrivit, dacă actualul model de livrare a gazelor nu va mai funcționa”, a explicat vicepremierul.
Valeriu Chiveri consideră că fondul de 60 de milioane de euro ar fi suficient pentru a depăși sezonul rece actual, însă avertizează că soluțiile pe termen lung trebuie regândite.
Alocații sociale de la Chișinău pentru 75.000 de cetățeni din stânga Nistrului
Din punct de vedere umanitar, autoritățile de la Chișinău „monitorizează atent” situația. Deocamdată, incertitudinea energetică afectează populația și mediul economic. Totuși, sectoare precum industria ușoară și cea agroalimentară continuă să funcționeze, ceea ce face ca situația să nu fi degenerat într-o criză umanitară propriu-zisă.
„Situația este gravă prin faptul că, la fiecare 10 - 14 zile, poate apărea o nouă minicriză, care riscă să se transforme într-una majoră. Nu există stabilitate în asigurarea regimului de plăți, iar agentul de plată se află permanent sub presiunea riscului de sancțiuni”, a explicat Chiveri.
Vicepremierul a recunoscut existența unui paradox: economia regiunii funcționează în regim „de avarie”, se clatină, dar nu se prăbușește. În acest context, luând în calcul că energia poate utilizată ca pârghie politică de presiune asupra pretinsei administrației de la Tiraspol, Chiveri afirmă că integrarea regiunii în spațiul legal al Republicii Moldova rămâne o soluție posibilă la criza existentă, deși dificilă.
„Este un scenariu realist. Regimul de la Tiraspol încă rezistă, dar cifrele sunt grăitoare: deficitul bugetar estimat pentru 2026 depășește 41%. Pentru comparație, deficitul bugetar al Ucrainei, o țară aflată în război, este cam la fel. Asta spune foarte mult despre situația reală din regiune”, a menționat oficialul.
La aceeași emisiune, oficialul de la Chișinău a ținut să puncteze mai multe exemple ale integrării sociale a locuitorilor din regiunea transnistreană: circa 41.000 de vehicule din regiune sunt înmatriculate cu plăcuțe naționale, față de aproximativ 16 - 17 mii cu plăcuțe neutre, iar peste 60.000 de persoane dețin permise de conducere de model național.
În același timp, aproximativ 75.000 de cetățeni din stânga Nistrului beneficiază de alocații sociale oferite de Chișinău, ceea ce reprezintă peste 20% din populația regiunii. De asemenea, între 15% și 20% din populația ocupată în câmpul muncii – estimată la circa 25.000 de persoane – lucrează pe malul drept al Nistrului.
Potrivit datelor prezentate de Biroul Politici de Reintegrare, în regiunea transnistreană și municipiul Tighina (Bender) locuiau, pe 31 ianuarie 2025, 364.885 de persoane, dintre care 356.833 dețineau cetățenia Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI: