Vicepremierul pentru Reintegrare, la Moldova 1: Prezența militară rusă din stânga Nistrului depinde de pacea din Ucraina
Prezența militară ilegală a Federației Ruse în regiunea transnistreană este legată de noua arhitectură de securitate regională și de deznodământul războiului din Ucraina. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a subliniat că soluționarea acestui dosar a depășit limitele unui conflict local, iar până la o rezolvare definitivă, eforturile autorităților se concentrează pe exercitarea presiunii internaționale și pe eliberarea cetățenilor moldoveni aflați în detenție ilegală la Tiraspol.
Vicepremierul a subliniat că, deși gestionarea prezenței militare străine depășește competențele stricte ale Biroului Politici de Reintegrare, aceasta rămâne principala barieră în calea unificării țării, soluția fiind dependentă de contextul geopolitic actual.
„Mai întâi de toate, dosarul retragerii sau prezenței ilegale a forțelor militare ruse pe teritoriul țării nu este gestionat de Biroul pentru Reintegrare. Evident, lucrul acesta a fost spus la cel mai înalt nivel: prezența militară ilegală pe teritoriul țării este un impediment în procesul de reintegrare a țării. Și cel mai important - cum am putea să facem acum lucrul acesta? O presiune continuă internațională asupra Rusiei și pentru noi este important că o pace durabilă și echitabilă în Ucraina ar putea crea condiții pentru evacuarea acestor trupe”, a declarat Valeriu Chiveri pe 21 ianuarie, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Pacea din Ucraina, oportunitate pentru evacuarea trupelor rusești
Demnitarul sugerează că o eventuală misiune internațională la granițele cu Ucraina ar putea fi o pârghie pentru a forța Moscova să își onoreze retragă munițiile și trupele.
„Este un subiect complex și complicat, ca să-i spunem așa. Depinde cum privim la acest subiect. M-am referit la condițiile unui acord de pace corect și durabil - aceasta ar putea fi un element de presiune asupra Rusiei și care ne-ar permite să avansăm în procesul de retragere. Se vorbește tot mai mult despre o misiune de pacificare sau de monitorizare în Ucraina, lucrul acesta ar putea contribui la fel la crearea unor condiții pentru retragerea forțelor ruse”, a explicat Valeriu Chiveri.
Drepturile omului: Presiunea CtEDO și „pașii” Chișinăului
Dincolo de aspectele strict militare, vicepremierul a evidențiat situația alarmantă a drepturilor omului în zona controlată de regimul separatist. În pofida celor 19 dosare aflate pe agenda Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), oficialul subliniază efectele presiunii civice și diplomatice.
„Subiectul respectării drepturilor omului în regiune este unul foarte important și pe agenda Biroului Politici de Reintegrare. Șase deținuți din penitenciarele din regiunea transnistreană au fost eliberați cu implicarea atât a Guvernului, a partenerilor noștri externi, cât și datorită presiunii din partea societății civile. Nu este foarte mult, dar este un început, un rezultat. Lucrăm în continuare și, la orice întrevedere pe care o avem cu partenerii noștri care pleacă la Tiraspol, unul din subiectele pe care le abordăm este ca ei să abordeze subiectul respectării drepturilor omului”, a mai comunicat Valeriu Chiveri.
Vicepremierul pentru Reintegrare a mai anunțat că și dosarul fostului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, care riscă 12 ani de închisoare pentru furtul banilor publici în perioada mandatului său între anii 2011 - 2016, se află în examinare la CtEDO.
„E un caz anecdotic când Evgheni Șevciuk a atacat R. Moldova și Federația Rusă la CtEDO pentru încălcarea drepturilor sale. Vă dați seama că persoana care a contribuit activ la încălcarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova care au locuit în regiunea transnistreană acum se adresează la CtEDO, ceea ce mă face să cred că tot ce facem noi în privința reintegrării și în contextul protejării respectării drepturilor omului este corect. Dacă a vrut și acest personaj să se adreseze la CtEDO, este ceva ieșit din comun”, a punctat Valeriu Chiveri, la postul public de televiziune.
Amintim că trupele rusești au ajuns în regiune în perioada sovietică, ca parte a Armatei a 14-a, staționată strategic. După destrămarea URSS, conflictul armat din 1992 dintre Republica Moldova și forțele separatiste a implicat direct Armata a 14-a, care a sprijinit separatiștii. În iulie 1992, un acord de încetare a focului a fost semnat între Republica Moldova și Federația Rusă, stabilind o misiune de menținere a păcii formată din forțe moldovenești și rusești. Acest acord a permis staționarea continuă a trupelor rusești în regiune.
Armata a 14-a a fost reorganizată și redenumită Grupul Operativ de Trupe Ruse. Trupele rusești au rămas în regiune și păstrează controlul asupra depozitelor de armament din Cobasna, care conțin, potrivit unor date, peste 20.000 de tone de muniție. Rusia și-a luat angajamentul, încă în 1999, să-și retragă militarii de pe teritoriul . Moldova, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.
De aproape trei decenii, Chișinăul solicită constant retragerea trupelor rusești staționate în regiunea transnistreană. Autoritățile constituționale consideră prezența acestora o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării. Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova a fost cerută, constat, și de comunitatea internațională. Cu toate acestea, Rusia continuă să sprijine militar și economic regimul separatist din regiune, numind prezența trupelor sale „o operație de menținere a păcii”.
CITIȚI ȘI:
