Lipsa coordonării între instituții favorizează fuga condamnaților, recunosc autoritățile: Problema va fi abordată în Parlament
Lacunele legislative și lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile statului ajută persoanele certate cu legea să fugă în stânga Nistrului sau peste hotare cu puțin timp înainte de a fi condamnate de instanțele de judecată, recunoaște președintele Parlamentului, Igor Grosu. Oficialul promite modificări legislative pentru a preveni astfel de cazuri pe viitor.
Igor Grosu susține că a întrebat, la discuțiile purtate cu reprezentanții Inspectoratului General al Poliției, Serviciului de Informații și Securitate, precum și cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cum se întâmplă ca unele persoane condamnate, inclusiv în dosare de rezonanță, să nu se mai prezinte la ședințele de judecată chiar înainte de pronunțarea unei decizii.
„I-am întrebat cum se întâmplă că persoanele acestea, în ajunul unei pronunțări de decizie, nici nu apar în instanță și, într-un mod miraculos, ajung pe malul stâng (al Nistrului - n.r.). Oare nu se poate în analizele voastre să presupuneți că ar exista riscul ca cutare și cutare să facă lucrul acesta? Am văzut pe alocuri o încercare de a pasa: 'noi am crezut că una, am crezut că alta' și așa mai departe și că nu ar exista o reglementare foarte clară în cadrul legal”, a declarat președintele Parlamentului, pe 22 ianuarie, la Pro TV.
Igor Grosu a atras atenția și asupra întârzierii transmiterii hotărârilor judecătorești către poliție, în special în cazurile în care sentințele sunt pronunțate cu executare imediată.
În opinia sa, decizia instanței ar trebui să ajungă „în aceeași zi și în același moment” la organele responsabile, pentru a preveni astfel de situații.
Pentru a elimina aceste „portițe ilegale”, Parlamentul intenționează să modifice Codul de procedură penală.
„Am decis să ne așezăm la aceeași masă cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate și ai Procuraturii ca să elaborăm o prevedere clară, care să nu mai permită refugierea condamnaților în stânga Nistrului”, a explicat Grosu.
Șeful Legislativului a adăugat că subiectul va fi abordat odată cu începerea noii sesiuni parlamentare.
„Dacă există această fisură legislativă, trebuie să o închidem cât mai repede, astfel încât instituțiile responsabile să aibă mandat clar de intervenție”, a conchis Igor Grosu.
Fugarii din dosare de rezonanță
Menționăm că cel mai recent exemplu este dosarul procurorului Lilian Lungu de la Serviciul Sud al Procuraturii Anticorupție, condamnat pe 20 ianuarie curent la cinci ani de închisoare inclusiv pentru tragerea ilegală la răspundere penală a unui polițist. Procurorul nu a ajuns în arest, întrucât sentința a fost emisă în absența inculpatului.
Totodată, din cei trei condamnați în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne, doar finul lui Vladimir Plahotniuc, Dorin Damir, a ajuns în detenție pentru a-și ispăși pedeapsa de trei ani de închisoare. Fostul șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, este de negăsit, iar fostul șef al Direcției Operațiuni Speciale, Valeriu Cojocaru, se aflăîn Ungaria.
Și fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a reușit să fugă în regiunea transnistreană cu puțin timp înainte de a fi condamnat, pe 26 decembrie 2025, la 12 ani de închisoare.
În primăvara anului trecut, și foștii deputați Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, condamnați pentru complicitate la finanțarea ilegală a partidelor asociate grupării Șor, au fugit pe malul stâng al Nistrului, ajutați de angajați ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, chiar înainte de pronunțarea sentinței - 12 și, respectiv, șase ani de închisoare.
Nici Marina Tauber, fosta deputată apropiată lui Ilan Șor, condamnată la șapte ani și jumătate de închisoare, nu se află în arest. Aceasta a părăsit Republica Moldova la începutul anului trecut, cu câteva luni înainte de a fi condamnată la închisoare pentru acceptarea, cu bună-știință, a finanțării unui partid din surse ilegale.
Regiunea transnistreană - vulnerabilitate majoră
Având în vedere aceste circumstanțe, președintele Parlamentului confirmă că regiunea transnistreană rămâne o vulnerabilitate majoră pentru autoritățile de la Chișinău, dar spune că soluționarea problemei transnistrene este un proces de durată și nu poate fi realizată peste noapte.
Potrivit lui Grosu, reglementarea conflictului din stânga Nistrului necesită răbdare și o abordare realistă, fără a condiționa direct integrarea europeană a Republicii Moldova de rezolvarea acestui dosar.
„Trebuie să înțelegem că aceste procese au ritmuri diferite și acest lucru trebuie explicat, în primul rând, partenerilor noștri externi”, a declarat șeful Legislativului, la Pro TV.
Igor Grosu a subliniat că autoritățile moldovenești au responsabilitatea de a comunica activ cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, cu oficialii Comisiei Europene și cu reprezentanții cancelariilor europene, pentru a preveni narativele promovate de actorii care se opun integrării europene a Republicii Moldova pe diverse platforme internaționale.
În acest context, președintele Parlamentului a reiterat că integrarea europeană poate avea loc etapizat.
„Este posibil un proces în doi pași: mai întâi malul drept al Nistrului, apoi malul stâng”, a explicat Grosu, menționând că apropierea de Uniunea Europeană va reprezenta un factor de motivare și atracție pentru cetățenii din regiunea transnistreană, iar între timp ar putea deveni un instrument esențial de reintegrare a țării, oferind beneficii concrete tuturor cetățenilor, indiferent de regiunea în care locuiesc.
CITIȚI ȘI:
