Rusia își completează rândurile cu luptători străini. Operațiuni prin care sunt încorporați soldații
Numărul recruților din Rusia a început să scadă după patru ani de război împotriva Ucrainei. Între timp, campaniile de recrutare ale Kremlinului în străinătate par să se intensifice, scriu jurnaliștii Meduza. La începutul lunii ianuarie, videoclipurile virale care păreau să arate ofițeri ruși maltratând recruți africani au determinat oficialii ucraineni să lanseze noi avertismente potrivit cărora armata lui Vladimir Putin consideră luptătorii străini ca fiind „de unică folosință”. Cu toate acestea, promisiunile de salarii mari și cetățenie rapidă continuă să atragă mii de tineri, în special din țările cu venituri mici, în rândurile armatei ruse.
La începutul lunii ianuarie, videoclipuri care păreau să arate africani luptând pentru Rusia în războiul său împotriva Ucrainei au devenit virale online. Unul dintre ele arăta un luptător african cu o mină terestră legată de piept, căruia i se ordona, sub amenințarea armei, să atace pozițiile ucrainene. Vorbind în rusă, persoana care filma explica faptul că soldatul era folosit ca „deschizător de conserve” – cu alte cuvinte, se aștepta ca acesta să se arunce în aer.
Un alt videoclip arăta un grup de soldați africani care cântau și dansau într-o pădure înzăpezită. „Uite câți soldați de unică folosință sunt. Vor cânta altfel odată ce vor fi trimiși în mașina de tocat carne”, spunea în limba rusă persoana care filma.
Videoclipurile au atras din nou atenția asupra eforturilor globale ale Rusiei de a recruta noi trupe. În contextul în care invazia la scară largă a Ucrainei se apropie de al cincilea an, cifrele oficiale arată că numărul rușilor care se înrolează în armată a început să scadă. Mai mult, analiza realizată de publicația independentă Mediazona, care urmărește victimele militare ruse, sugerează că 2025 a fost „cel mai mortal an” al războiului de până acum.
„Rusia are o nevoie enormă de oameni care să lupte în acest război”, a menționat Karen Philippa Larsen, cercetătoare la Institutul Danez pentru Studii Internaționale (DIIS), care studiază recrutarea de cetățeni străini de către armata rusă, citată de Digi24.
În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, Alexander Bastrykin, a raportat că 20.000 de cetățeni ruși recent naturalizați au fost trimiși să lupte în Ucraina. Dar Rusia a căutat luptători și din zone mai îndepărtate, în special tineri din fostele țări sovietice și din țările cu venituri mici din Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa.
Deși numărul exact al soldaților străini de partea Rusiei rămâne necunoscut, serviciul rus al BBC estimează că cel puțin 20.000 de cetățeni din țări terțe s-ar fi alăturat armatei. Într-o postare din noiembrie pe X, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a declarat că 1.436 de persoane din 36 de țări africane luptă în rândurile armatei ruse.
Dmytro Usov, secretarul Centrului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război din Ucraina, a raportat ulterior că Kievul a identificat cel puțin 18.000 de cetățeni străini care au luptat pentru Rusia și că în prezent deține prizonieri de război din 37 de țări.
În cadrul cercetării sale de teren, cercetătoarea de la Institutul Danez pentru Studii Internaționale a discutat cu 19 cetățeni din țări terțe deținuți în lagărele de prizonieri de război din Ucraina în primăvara anului 2025. Acești prizonieri de război proveneau din Sri Lanka, Nepal, Yemen, Republica Togo, Maroc, Egipt și Brazilia. Larsen a descoperit că aceștia nu erau deloc motivați ideologic să se alăture războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Cea mai mare și mai frecventă motivație era banii, urmată de cetățenie”, a declarat ea pentru Meduza.
Mai mulți prizonieri de război i-au spus lui Larsen că au încercat în repetate rânduri să-și rezilieze contractele militare, atât în timpul antrenamentelor, cât și după desfășurarea în teren, dar au fost întâmpinați cu amenințări violente.
Pe lângă oferirea de bonusuri substanțiale la înrolare, Rusia a adoptat o serie de modificări legislative menite să stimuleze cetățenii străini și apatrizii să se alăture armatei sale. În ianuarie 2024, președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care se acordă cetățenia rusă străinilor care semnează contracte militare pe un an în timpul „operațiunii militare speciale” și membrilor apropiați ai familiilor acestora. Legislatorii ruși urmează să examineze, de asemenea, un pachet de proiecte de lege care ar proteja străinii care servesc în armată de deportare și extrădare.
Cu toate acestea, nu lipsesc relatările din mass-media despre cetățeni străini care au fost înșelați sau constrânși să se alăture armatei ruse.
O anchetă recentă a BBC a susținut că o femeie rusă pe nume Polina Azarnykh a folosit Telegram pentru a atrage sute de recruți din țările din Orientul Mijlociu, promițându-le în mod fals tinerilor roluri necombative.
Rusia își intensifică eforturile de recrutare la nivel global folosind rețeaua socială VK, potrivit grupului de cercetare OpenMinds, cu sediul la Londra. Pe baza unei analize a 19.000 de anunțuri de recrutare militară destinate cetățenilor străini, OpenMinds a constatat că, deși majoritatea se adresau vorbitorilor de limbă rusă, în special celor din țările fostei Uniuni Sovietice, 38% menționau țări din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Analiza OpenMinds a relevat, de asemenea, că numărul postărilor care îndemnau străinii să se alăture armatei ruse a crescut de șapte ori între iunie și septembrie 2025, reprezentând o treime din toate anunțurile de recrutare de pe VK.
Mediazona și Serviciul rus al BBC au identificat cel puțin 554 de cetățeni străini uciși în timp ce luptau pentru Rusia în Ucraina. Însă sediul central din Kiev pentru tratamentul prizonierilor de război afirmă că autoritățile ucrainene au identificat 3.388.
Între timp, campania de recrutare a Rusiei continuă să atragă tot mai mulți luptători străini. Serviciul de Informații Externe din Kiev a raportat la sfârșitul lunii decembrie că Ucraina a identificat peste 150 de recruți din 25 de țări care s-au alăturat armatei ruse în acea lună.
CITIȚI ȘI:
