O mică Românie la Bruxelles: EuropaNova, școala care cultivă limba și cultura românească în Belgia
De zece ani, comunitatea românilor din Belgia are posibilitatea de a-și păstra legătura cu țara-mamă prin educația copiilor într-o școală cu predare în limba română. EuropaNova a devenit, în timp, un adevărat cuib de cultură românească la Bruxelles. Pornit inițial ca un proiect ce îmbina o școală de limbi străine cu o bibliotecă românească în capitala Belgiei, EuropaNova reunește astăzi peste 60 de copii care au unul sau ambii părinți originari din România sau Republica Moldova. Aceștia studiază limba și cultura românească în cadrul cursurilor de weekend, o oportunitate care, spun părinții, îi ajută pe cei mici să mențină legătura cu familiile rămase în țara de baștină.
Stabilită la Bruxelles de opt ani, venită din regiunea găgăuză a Republicii Moldova, din orașul Vulcănești, profesoara Veronica Petrenco spune că EuropaNova i-a oferit libertatea de a-și ticlui propria agendă didactică, menită să-i apropie pe copii de cultura românească. Ea predă la două grupe de elevi, cu vârste între opt și 14 ani, cursuri de scriere corectă în limba română, dar și de scriere creativă.
„Noi avem scrisă și o carte, de acum câțiva ani. Este un manual, un ghid, mai bine-zis, pentru toți copiii din diaspora, unde abordăm aproximativ toate sferele culturii și civilizației românești. Ne axăm pe cultură, civilizație, literatură, teatru, pictură, muzică, geografie. Facem foarte multă geografie pentru ca elevii noștri să-și imagineze. Sunt foarte mulți care n-au fost în România, dar îi facem să-și imagineze acest spațiu mioritic”, a spus profesoara.
Pentru cei mai mici, cu vârste între patru și șase ani, cursurile sunt adaptate prin joc. Hermina Tomuș-Mara, profesoară de limbă și civilizație română, spune că, prin cântece, joacă și desene animate, copiii ajung să-și formeze vocabularul de bază în limba română.
„Lucrez cu ei în special pe a cunoaște cuvinte, pentru a ne putea dezvolta și a forma un vocabular. Ne jucăm foarte mult, ne jucăm în limba română, deoarece nu vrem ca limba părinților noștri, a bunicilor noștri să fie uitată”.
Copiii, mai spune dascălul, „doresc să cunoască civilizația românească, să interacționeze cu alți copii, să lege prietenii, să socializeze și să se simtă bine”.
Fost diplomat moldovean, Emil Dediu spune că își aduce feciorii gemeni la școala cu predare în limba română de patru ani, cunoașterea limbii materne le-a sporit juniorilor încrederea în sine. Dorința de a a-și integra copiii în spațiul cultural românesc, de a perpetua tradițiile, dar și vorbirea limbii române în sânul familiei îl motivează pe Emil Dediu să-și educe băieții în spiritul valorilor românești.
„Să poată comunica cu buneii. Când pleacă în R. Moldova sau în România, să se simtă ca acasă. Limba română este o limbă latină, foarte frumoasă, aproape de origini latine. Posedând româna bine, îți deschide ușile spre cunoașterea limbilor franceză, italiană, portugheză, spaniolă și toată frumusețea latinității”, a menționat eMIL Dediu.
Fostă jurnalistă în Republica Moldova, actual funcționară la Comisia Europeană, Doina Pînzari mărturisește că, deși acasă copii vorbesc românește, școala îi ajută să învețe și scrierea corectă.
„Fiind limba maternă, este straniu să nu o înveți și, scuzată să-mi fie poziția, dar eu, cu toate greutățile pe care le au părinții, aș zice că trebuie să insistăm ca copiii noștri să vorbească limba română. În primul rând pentru a putea comunica cu buneii, pentru a putea duce limba română mai departe. Și mai mult ca atât, accesul la orice limbă, înseamnă o ușiță deschisă în viitor”, spune Doina.
Un alt tată din România, stabilit în Belgia de 18 ani, povestește că fiica sa, de șase ani, a urmat timp de trei ani cursurile EuropaNova și vorbește astăzi foarte bine limba româna. Tocmai de aceea, l-a adus la lecții și pe fiul mai mic, Leo, aflat la prima sa oră din acest semestru.
„Nu vorbesc îndeajuns română acasă. Merg la școală de limba franceză, soția nu e română și atunci vorbim trei limbi acasă: engleză, soția vorbește poloneză, și atunci, singura șansă a copilului să vorbească română e cu tata. Ținem legătura cu familia din România, pentru că mergem în vacanță, mai vin bunicii, mai are și o verișoară, și atunci trebuie să comunice bine română. Leo este la prima sa lecție. Surorii lui îi plăceau foarte mult cântecele, a învățat colinde din România și foarte multe cântece românești”, a mărturisit acesta.
Fondatoarea și directoarea EuropaNova, Mirela Niță-Sandu, stabilită la Bruxelles de aproape două decenii, își amintește că ideea școlii a apărut din dorința fiicei sale de a petrece mai mult timp alături de copii vorbitori de limbă română.
„Mi-a cerut să se joace cu copiii români...organizat, dacă se poate. Am stat, am gândit și mi-a zis: „Mama, fă o școală!”. I-a plăcut foarte mult, a urmat cursurile școlii și acum este ultimul an la liceu. Apoi am mers în virtutea inerției, atâția părinții doritori, iar unii dintre ei îți devin prieteni. Deci, mergi mai departe, nu? Și este foarte plăcut, practic, să fii înconjurat de oameni care vorbesc limba ta. Pentru că suntem o mică Românie aici, nu?”, a povestit Mirela Niță-Sandu.
Sub umbrela Asociației EuropaNova, la Bruxelles a fost deschisă, în urmă cu 16 ani, prima librărie românească din Occident, transformată ulterior într-o bibliotecă destinată tuturor vârstelor. Tot în cadrul acestui proiect a fost lansat și Festivalul „Pământuri mitice”, ajuns la cea de-a 13-a ediție, dedicat promovării oamenilor și operelor culturale românești.
Inițiativele EuropaNova se desfășoară cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului de la București, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
