„Holocaustul nu a început cu lagărele, ci cu ura”. Victimele Holocaustului, comemorate la Chișinău
Păstrarea memoriei victimelor Holocaustului, asumarea adevărului istoric și combaterea urii și discriminării rămân obligații esențiale ale societății contemporane, într-un context regional și internațional marcat din nou de războaie, extremism și dezinformare.
De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului și la 85 de ani de la instituirea ghetoului din Chișinău, autorități, diplomați, reprezentanți ai comunităților afectate și ai societății civile au reafirmat necesitatea educației, a vigilenței civice și a memoriei active. Aceste mesaje au fost transmise în cadrul Mitingului-Requiem dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizat pe 27 ianuarie, la Chișinău.
Dimensiunea tragediei Holocaustului nu poate fi redusă la cifre, iar comemorarea presupune recunoașterea fiecărei vieți pierdute și a fiecărei comunități distruse.
*„Astăzi, 27 ianuarie, ne-am adunat aici pentru a păstra vie memoria celor șase milioane de evrei și romi persecutați, deportați, maltratați și uciși doar pentru faptul că erau cine erau. Nu vorbim doar despre o cifră, ci despre șase milioane de oameni - copii, mame, tați, bunici - fiecare cu un nume, o poveste, un vis și un viitor care le-a fost curmat. Sunt șase milioane de vieți frânte de ură, intoleranță și dezumanizare”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
El a punctat că, în regiunea noastră, peste 300 de mii de evrei și romi au fost uciși, iar această realitate obligă societatea să trateze memoria Holocaustului nu doar ca pe un exercițiu simbolic, ci ca pe un act de conștiință și responsabilitate publică, a punctat Grosu.
Holocaustul a fost evocat și ca avertisment asupra pericolelor care apar atunci când ura devine politică, iar indiferența – normă socială.
„Șase milioane de evrei, dintre care un milion și jumătate de copii, sute de mii de romi – vieți distruse nu de o calamitate naturală, ci de ură, minciună și indiferență. Holocaustul este o pagină în istorie, dar este și o rană deschisă a omenirii. Este dovada a ceea ce se întâmplă atunci când răul este tolerat, când oamenii aleg să tacă și să accepte că adevărul nu mai este adevăr”, a spus premierul Alexandru Munteanu.
Șeful Guvernului a avertizat că promisiunea „niciodată din nou” este pusă din nou la încercare într-o lume marcată de conflicte, propagandă și violență, iar societățile democratice nu au dreptul să fie indiferente sau să justifice răul.
Rolul educației și al adevărului istoric a fost accentuat și de ambasadorul Statului Israel, Yoram Elron, care a atras atenția asupra responsabilității tot mai mari a generațiilor actuale, pe măsură ce numărul supraviețuitorilor scade.
*„Responsabilitatea de a ne aminti nu se diminuează odată cu trecerea timpului. Dimpotrivă, ea devine mai mare. Holocaustul nu a început cu camerele de gazare, ci cu cuvinte - cu ură, excludere și indiferență. A ne aminti înseamnă a înțelege cât de rapid prejudecata poate degenera în violență atunci când este tolerată sau ignorată”, a declarat ambasadorul Israelului în Republica Moldova, Yoram Elron.
Diplomatul a menționat că memoria Holocaustului nu este doar o datorie față de trecut, ci și un instrument esențial pentru protejarea demnității umane în prezent și viitor.
*„Memoria Holocaustului nu este doar responsabilitatea comunității evreiești. Este o responsabilitate a statului și a întregii societăți. Memorialele, plăcile comemorative și cimitirele restaurate nu sunt doar piatră - ele sunt puncte ale adevărului istoric în spațiul public al țării noastre. Dacă aceste tragedii s-au întâmplat o dată, ele se pot repeta”, a punctat și președintele comunității evreiești, Alexandr Bilinkis.
El a atras atenția că în Republica Moldova au mai rămas doar 15 supraviețuitori ai ghetourilor și lagărelor, iar în lipsa martorilor direcți, responsabilitatea va reveni integral instituțiilor, manualelor și societății.
În cadrul mitingului a fost abordată și memoria Holocaustului romilor, cu accent pe faptul că această tragedie a fost mult timp insuficient cunoscută și recunoscută.
„Memoria autentică nu se limitează la cuvinte sau ceremonii simbolice, ci se construiește prin pași concreți, cooperare instituțională și respect reciproc. Un monument dedicat romilor deportați și uciși nu ar fi doar un simbol pentru comunitatea noastră, ci o contribuție importantă la memoria colectivă și la demnitatea Republicii Moldova”, a afirmat directorul executiv al coaliției Vocea Romilor, Vasile Drangoi.
Mitingul-Requiem de la Chișinău a avut loc în cadrul unui program național amplu de evenimente educative și culturale, desfășurat în perioada 20 ianuarie - 11 februarie 2026, care include expoziții, lecții publice, spectacole și acțiuni de comemorare organizate în mai multe localități din Republica Moldova.
Menționăm că, între anii 1933 și 1945, regimul nazist german a ucis în ghetouri, lagăre de exterminare și prin execuții în masă aproximativ șase milioane de evrei, reprezentând două treimi din populația evreiască a Europei de la acea vreme.
Persecuția nu i-a vizat doar pe evrei, ci și alte milioane de victime, printre care sute de mii de romi, persoane cu dizabilități, prizonieri de război, dizidenți politici și martori ai lui Iehova.
Studierea acestei perioade istorice este considerată esențială pentru prevenirea viitoarelor genocide și a actelor de ură bazate pe religie, etnie sau alte diferențe.
CITIȚI ȘI:
