Republica Moldova a absorbit 1.59 de miliarde de euro din asistență externă, într-un singur an
Republica Moldova a reușit să atragă și să utilizeze, într-un singur an, circa 1.59 de miliarde de euro sub formă de asistență externă, potrivit datelor Cancelariei de Stat. Rata de absorbție a fondurilor a ajuns, în 2024, la 96.8%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, într-un context în care Uniunea Europeană rămâne principalul donator nerambursabil al țării.
Comparativ, nivelul de absorbție a fost de 80.7% în 2023, ceea ce indică, potrivit autorităților și societății civile, o accelerare vizibilă a capacității de gestionare și implementare a proiectelor atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul instituțiilor de execuție și al beneficiarilor finali.
Șefa Direcției coordonare asistență externă din cadrul Cancelariei de Stat, Emilia Cebotari, a precizat, la emisiunea „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1, că raportarea se face prin colectarea și confruntarea datelor atât de la instituțiile care implementează proiectele, cât și de la partenerii de dezvoltare, pentru verificare.
„În anul 2024, Republica Moldova a recepționat circa 1.59 de miliarde de euro - asistență de la diverși parteneri multilaterali și bilaterali”, a declarat Emilia Cebotari, precizând că este vorba atât despre granturi, cât și despre împrumuturi sau asistență tehnică.
Potrivit acesteia, printre principalii parteneri care au oferit sprijin semnificativ se numără Uniunea Europeană și instituții financiare internaționale.
„La granturi, evident că Uniunea Europeană este lider la acest capitol. Pentru anul 2024, am avut circa 131 de milioane de euro canalizate în mod special pe sectoare importante, cum ar fi energie, infrastructură de transport, agricultură, educație”, a menționat Emilia Cebotari.
Reprezentanta Cancelariei de Stat a ținut să puncteze că nu e suficientă o rată mare de absorbție, ci contează unde ajung banii și ce schimbă în viața oamenilor.
Apă potabilă, agricultură, proiecte în sate
Proiectul regional de alimentare cu apă Chișinău–Strășeni–Călărași, cu un buget total de peste 45 de milioane de euro, este unul dintre cele mai mari exemple de investiții cu impact direct asupra calității vieții.
Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Centru, Ion Pânzari, a explicat, la emisiunea „Eu și Uniunea Europeană”, că finanțarea are o componentă majoritară de grant, iar obiectivul principal nu este infrastructura în sine, ci sănătatea publică și dezvoltarea locală.
Proiectul prevede extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă din Chișinău către municipiul Strășeni și, ulterior, către orașul Călărași, urmând ca, în etapele următoare, să fie conectate și alte localități din cele două raioane, ceea ce va crea premise pentru noi investiții și servicii publice în zonă.
„Gestionăm la etapa dată un proiect de peste 45 de milioane de euro. Dar trebuie să menționăm că 40 de milioane de euro din cei 45 sunt granturi din partea Guvernului Germaniei. Iar cinci milioane de euro este contribuția Guvernului Republicii Moldova. Nu vorbim strict de bani sau de șantiere, vorbim despre necesitățile oamenilor de zi cu zi”, a spus Ion Pânzari.
Proiectul „Livada Moldovei”, cu un buget total de 120 de milioane de euro, demonstrează că sectorul agricol are capacitatea de a utiliza eficient fondurile externe, cel puțin pe componenta destinată investițiilor private. Reprezentantul proiectului, Radu Voicu, a declarat că întreaga sumă alocată pentru creditarea producătorilor agricoli a fost absorbită integral, semn că există atât interes, cât și proiecte viabile în agricultură.
Potrivit acestuia, finanțările au susținut modernizarea livezilor, investițiile în tehnologii și creșterea competitivității fermierilor, confirmând că agricultura poate valorifica resurse europene atunci când există instrumente adaptate nevoilor din teren.
„Proiectul Livada Moldovei a avut un buget de 120 de milioane euro și suntem la etapa de finalizare. Vorbim de 102 milioane euro care au fost absorbiți în totalitate, iar în anul 2025 au fost finanțați ultimii beneficiari”, menționat Radu Voicu.
El a mai precizat că există și o componentă de 18 milioane euro pentru investiții publice în infrastructura instituțiilor de educație și cercetare agricolă (colegii, centre de excelență, institute), cu perioada de implementare 2016 - 2026.
Proiectele derulate în mediul rural, cu implicarea diasporei, rămân o componentă importantă a absorbției de fonduri, chiar dacă la o scară mai mică. Secretara generală a Alianței Asociațiilor de Băștinași, Tatiana Solonari, a atras atenția că, în teritoriu, accesarea și gestionarea finanțărilor este dificilă, din cauza lipsei de resurse umane și a echipelor restrânse din organizațiile locale.
„În anul 2024, 60 de asociații de băștinași au atras 25 de milioane de lei în proiecte de reparație a drumurilor, proiecte de educație, culturale. Când avem comunități unite, vii, le avem mult mai rezistente, în primul rând, la mesajele de dezinformare și la alte tipuri de manipulare, și mult mai bine pregătite, pas cu pas, pentru proiecte mult mai mari”, a spus Tatiana Solonari.
Autoritățile susțin că menținerea unui nivel ridicat de absorbție a fondurilor externe nu este un proces automat și depinde, pe termen mediu și lung, de consolidarea capacităților instituționale și de investiții constante în resursa umană, inclusiv la nivel local.
CITIȚI ȘI:
