Reforma administrativ-teritorială este despre îmbunătățirea calității serviciilor prestate la nivel local, afirmă șefa statului
Primarii din mai multe localități solicită reducerea numărului de raioane, însă autoritățile nu au luat, deocamdată, o decizie în acest sens. Președinta Maia Sandu a subliniat că Guvernul vrea să încurajeze amalgamarea benevolă a localităților, însă, dacă unele nu vor putea să fie comasate voluntar, atunci vor exista anumite norme pentru realizarea acestui proces. Reforma nu va viza statutul autonomiei găgăuze, a mai spus șefa statului.
„Această reformă este despre îmbunătățirea calității serviciilor prestate la nivel local și noi știm că nu întotdeauna reușim la nivel local să oferim servicii de calitate, mai ales pentru că nu avem suficientă capacitate. Deci, sunt multe primării care nu au specialist A, B, C, deci e foarte greu să găsească și, bineînțeles, acolo unde localitățile sunt foarte mici, bugetul merge pe salariile la primărie și, practic, nu rămâne deloc sau rămâne foarte puțin pentru dezvoltare, a declarat președinta Maia Sandu, la Tv8.
Una dintre soluțiile analizate este amalgamarea voluntară a primăriilor în funcție de numărul de locuitori, iar Guvernul analizează oferirea unor stimulente pentru localitățile care aleg să se unească.
„Guvernul vrea să încurajeze și mai mult amalgamarea voluntară, oferind anumite beneficii care să crească bugetul pentru dezvoltarea acestor localități. În anumite situații, ar putea fi stabilite și norme obligatorii pentru cei care nu pot”, a precizat Maia Sandu.
Referindu-se la autoritățile publice de nivelul al doilea, președinta a spus că nu există deocamdată o decizie privind reducerea numărului de raioane.
„Guvernul este acum în proces de consultări. După două-trei luni de consultări, Guvernul o să vină cu o ofertă”, a declarat Maia Sandu.
Menționăm că peste 340 de primării au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat recent, la Moldova 1, că reforma administrativ-teritorială nu se limitează la modificarea hărții administrative, ci vizează schimbarea modului în care funcționează administrația publică locală, astfel încât primăriile și structurile raionale să poată răspunde mai eficient nevoilor comunităților și să gestioneze proiecte de dezvoltare mai complexe.
În paralel, Executivul pregătește un proiect de lege care să simplifice procesul de amalgamare voluntară și să îl facă mai atractiv pentru autoritățile locale.
Pe lângă forma voluntară, Guvernul intenționează să introducă și amalgamarea normativă, aplicabilă localităților cu populație în scădere accentuată.
Conceptul reformei administrației publice locale ar urma să fie finalizat la sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie, iar în toamna acestui an, ar putea ajunge în Parlament.
Cu o populație de aproximativ 2.4 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa, cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Autoritățile au anunțat anterior că anul 2026 ar urma să marcheze trecerea de la amalgamarea voluntară la cea normativă, iar alegerile locale din 2027 să fie organizate pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.
Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare. În bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzuți peste 173 de milioane de lei pentru acest proces, dublu față de anul 2025.
CITIȚI ȘI:
