Vocea diasporei moldovenești, mai aproape de UE: Inițiativa creării Consiliului Diasporei, lansată la Bruxelles
Reprezentanți ai diasporei Republicii Moldova din 12 țări europene s-au reunit, la sfârșitul acestei săptămâni, la Bruxelles, pentru a pune bazele unui Consiliu al Diasporei – o structură menită să reprezinte vocea moldovenilor de peste hotare în relația cu instituțiile Uniunii Europene și cu autoritățile de la Chișinău.
Inițiativa este gândită ca o platformă civică, non-profit, deschisă tuturor comunităților moldovenești din lume.
Valentina Ceban, consul onorific al Republicii Moldova la Zürich, Elveția, și una dintre inițiatoarele proiectului, spune că ideea a apărut în contextul campaniei „Moldova în rând cu lumea”, desfășurate în ajunul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE.
„Mai mulți cetățeni din diasporă și-au exprimat aceeași dorință, cea de a fi utili țării nu doar în ajunul alegerilor. Atunci a apărut dorința de a ne reuni într-o structură unde să putem aduce plusvaloare în beneficiul Republicii Moldova”, a explicat ea.
La reuniunea de la Bruxelles, defășurată atât fizic, cât și online, au participat membri ai diasporei din Germania, Italia, Belgia, Islanda, Irlanda, Marea Britanie, Elveția, precum și persoane revenite recent în Republica Moldova.
Potrivit Valentinei Ceban, Consiliul Diasporei va fi „o structură deschisă”, care își propune să includă, pe termen mediu, comunități din toate regiunile lumii, inclusiv din Statele Unite ale Americii și Canada.
„Noi acum punem bazele – discutăm structura, misiunea, viziunea, scopul. Nu am venit cu temele făcute de acasă, ci pornim de la problemele reale ale diasporei”, a precizat ea.
Participanții au stabilit direcții strategice pentru următorii trei ani, cu posibilitatea de ajustare ulterioară. Printre priorități se numără informarea corectă, dezvoltarea economică, activismul civic și marketingul de țară. Alegerea Bruxellesului nu a fost întâmplătoare.
„Aici este inima democrației europene. Una dintre prioritățile noastre este să informăm și să contribuim la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, a declarat Valentina Ceban.
La rândul său, jurnalista și lidera de comunități Nata Albot a explicat că noul Consiliu va avea o formă juridică clară. „Este vorba despre o entitate civică, non-profit, care să fie o voce a diasporei unite”, a spus ea.
În urma discuțiilor cu instituțiile europene, a fost sugerată crearea a două organizații nonguvernamentale: una în Uniunea Europeană și alta în Republica Moldova.
„Avem nevoie de o entitate în UE pentru a putea accesa fonduri și programe, precum și de una acasă, pentru a reprezenta interesele celor care vor să revină”, a explicat Nata Albot.
Misiunea Consiliului, potrivit acesteia, este de a sprijini Republica Moldova în parcursul său european. Valorile asumate includ „memorie și adevăr”, transparența financiară și decizională, activismul civic, dezvoltarea sustenabilă, dar și comunicarea corectă.
„Combaterea dezinformării va fi una dintre valorile noastre de bază. Ne propunem ca diaspora să primească informație din surse verificate și să reacționăm prompt la tentativele de manipulare”, a subliniat jurnalista.
Structura de funcționare va include un board de reprezentanți din țările cu cele mai mari comunități moldovenești și comisii tematice pentru fiecare direcție strategică, de la dezvoltare economică la marketingul de țară.
„Nu este suficient ca moldovenii să își dorească integrarea europeană. Va fi nevoie ca 27 de state membre să voteze extinderea, iar scepticismul încă există. De aceea, ne asumăm rolul de a promova brandul de țară al R. Moldova”, a adăugat Nata Albot.
Printre participanți s-a numărat și Snejana Rogozenco, reprezentantă a diasporei moldovenești din Norvegia, stabilită acolo de peste zece ani și activă în mediul academic. Fondatoare a unei asociații culturale și a școlii cu predare în limba română, „Căsuța Licuricilor”, din Oslo, ea spune că motivația participării la Consiliu este dorința de a contribui cu expertiza sa în educație.
„Vreau să aduc competențele mele atât pentru copiii din diasporă, cât și pentru copiii de acasă și să promovăm identitatea culturală”, a declarat ea, menționând că inițiativele educaționale din Norvegia au atras deja peste 120 de copii ai moldovenilor care locuiesc acolo.
Ana Poru, stabilită și ea de 20 de ani în Belgia, prima moldoveancă angajată a Comisiei Europene, a evidențiat afinitatea dintre valorile personale și cele care se vor regăsi și la Consiliul Diasporei.
„Identitatea națională, transparența, comunicarea și lupta împotriva dezinformării, dar și unitatea – toate acestea se regăsesc în ceea ce construim aici”, a spus Ana Poru, care se declară „mândră să reprezinte Moldova” în cadrul instituțiilor europene.
Reuniunea de la Bruxelles a beneficiat de sprijinul Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, condusă de ambasadoarea Daniela Morari. Aceasta le-a prezentat participanților etapa la care se află Chișinăul în negocierile de aderare, provocările existente și volumul de ajustări legislative necesare în următorii doi ani.
Membrii Consiliului Diasporei au convenit să mențină un contact strâns cu misiunea, inclusiv pentru activități ulterioare de diplomație culturală și consultanță.
Pe agenda întâlnirilor s-au aflat și discuții cu eurodeputații români Vlad Voiculescu și Eugen Tomac, care și-au exprimat sprijinul pentru crearea Consiliului și au oferit clarificări privind susținerea de care diaspora moldovenească poate beneficia la nivel european.
De asemenea, reprezentanții Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraționale, Oleg Chirița și Diana Hâncu, au prezentat exemple de bune practici din alte diaspore, precum și riscuri și soluții pentru o organizare eficientă.
În ceea ce privește finanțarea, organizatorii spun că, deocamdată, toate costurile sunt acoperite de participanți.
„Este dorința fiecăruia de a veni și de a contribui. Pe viitor, ne propunem parteneriate și accesarea de fonduri, dar aceste decizii vor fi luate împreună”, a subliniat Valentina Ceban.
Ea a mai spus că grupul de inițiativă s-a coagulat în urma Summitului Moldovenilor Activi de la Potsdam, unde peste 120 de participanți au votat necesitatea unei structuri unitare a diasporei, idee susținută public și de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Inițiatorii spun că următoarele luni vor fi dedicate definitivării structurii, obiectivelor și planului de acțiuni, cu ambiția de a transforma Consiliul Diasporei într-un partener credibil atât pentru autoritățile de la Chișinău, cât și pentru instituțiile europene.
CITIȚI ȘI:
