Un susținător al referendumurilor ilegale de la Comrat regretă că le-a promovat: „Am avut noroc că n-avem graniță comună cu Rusia”
La mai bine de un deceniu de la referendumurile ilegale organizate în Găgăuzia, unul dintre susținătorii activi ai acestora, inclusiv al ideii alipirii regiunii la Rusia, recunoaște public că a greșit. Sergei Pașkov, activist civic din autonomie, afirmă astăzi că a fost influențat de propaganda rusă și de lipsa unor explicații clare din partea autorităților de la Chișinău privind beneficiile integrării europene.
În 2014, atmosfera din UTA Găgăuzia era puternic marcată de mesaje proruse și de temeri alimentate constant prin mass-media din Federația Rusă vizavi de integrarea europeană, a declarat Sergei Pașkov, la emisiunea „În centrul atenției” de la Radio Moldova Comrat.
„La fel ca majoritatea locuitorilor Găgăuziei, urmăream constant posturile rusești, unde se promova aceeași perspectivă. Societatea din jurul meu avea aceeași opinie, iar situația era foarte inflamată”, a relatat el.
Potrivit activistului, aceste frici aveau rădăcini adânci, mai ales în rândul generațiilor mai în vârstă, crescute cu ideea superiorității Uniunii Sovietice și cu percepția că Occidentul reprezintă o amenințare.
„Ni se insuflase încă din copilărie ideea că Uniunea Sovietică era o țară bună, iar toți ceilalți erau dușmani care vor să ne distrugă. După 1991, aceste sentimente s-au transferat asupra relației cu Rusia. Ne temeam de aderarea la Uniunea Europeană fără să înțelegem exact de ce și doream integrarea în Uniunea Vamală”, a explicat Pașkov.
Acesta a mai spus că, în februarie 2014, ideea apropierii de Rusia părea una acceptabilă pentru mulți, inclusiv pentru că războiul din Ucraina încă nu începuse, iar existența unor granițe comune între statele CSI era percepută drept un avantaj economic. Totuși, chiar și atunci, semnalele de presiune politică și economică din partea Kremlinului erau vizibile.
„Se putea observa că Rusia folosea constant 'bastonul economic' împotriva Moldovei. De fiecare dată când ceva nu convenea Kremlinului, urma un embargo sau erau interzise anumite produse”, a subliniat activistul.
În opinia sa, organizarea referendumului ilegal a fost rezultatul unui cumul de factori: propaganda agresivă, lipsa comunicării eficiente din partea autorităților centrale și neîncrederea profundă în clasa politică de atunci.
„La putere era o grupare ciudată, care se prezenta ca proeuropeană, dar nu inspira deloc încredere. Această neîncredere era întreținută intenționat, iar avantajele eurointegrării erau trecute cu vederea”, a afirmat Pașkov.
Privind retrospectiv, activistul spune că Republica Moldova a avut noroc să evite un scenariu similar celui din estul Ucrainei.
„Astăzi, pot spune că am avut noroc că nu avem graniță comună cu Rusia. Altfel, probabil am fi avut aceeași situație ca în Donbas – război și distrugere încă din 2014. Slavă Domnului, pur și simplu am avut noroc”, a conchis Sergei Pașkov.
Menționăm că referendumurile organizate pe 2 februarie 2014 în Găgăuzia au fost declarate ilegale prin decizia instanței de judecată de la Comrat, după ce Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat a contestat hotărârea Adunării Populare.
Rezultatele acelor consultări - peste 98% dintre participanți au votat pentru aderarea la Uniunea Vamală în detrimentul Uniunii Europene și pentru dreptul la independență a regiunii, în cazul în care R Moldova își pierde independența - nu au fost recunoscute ca elemente valide ale sistemului juridic al Republicii Moldova.
Mai mult, referendumurile din Găgăuzia au avut loc pe fundalul anexării ilegale a Crimeii și al începutului războiului din estul Ucrainei, într-o perioadă în care Rusia utiliza activ tema „autodeterminării prin referendum” pentru a-și legitima politicile expansioniste. Totodată, acestea aveau loc în timp ce Republica Moldova se pregătea să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
CITIȚI ȘI:
