România: Reforma administrației, criticată de primarii de peste Prut
Premierul de la București, Ilie Bolojan, s-a confruntat, pe 10 februarie, cu nemulțumirea primarilor orașelor și comunelor la dezbaterea organizată de Asociația Comunelor din România, unde a fost criticat pentru felul în care a gândit reforma administrativă.
Șeful acestei asociații, Emil Drăghici, i-a reproșat primului-ministru că măsurile luate îi alungă pe tineri din țară și că prin „pachetul de legi privind administrația”, Bolojan doar i-a împachetat pe toți. Premierul i-a răspuns calm că „realitatea ne-a împachetat pe toți” într-o țară în care acum un an deficitul bugetar era de 9.3% din PIB, iar la sfârșitul lui 2025 ajunsese la 7.6% datorită măsurilor aplicate.
Circa 500 de primari au venit la întâlnirea cu șeful Guvernului român, nemulțumiți de proiectul încă neadoptat, dar care impune austeritate. E vorba despre reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul din administrația publică, reduceri de personal cu maximum 20% în fiecare primărie, reevaluarea funcționarilor publici prin metode noi și măsuri de simplificare a birocrației prin digitalizare.
Pe baza acestor modificări sunt prevăzute economii bugetare de 0.6 miliarde de euro în 2026 și de peste 1 miliard de euro anul viitor.
Premierul a vorbit despre eficientizarea primăriilor, dar o adevărată reformă administrativă ar presupune comasări masive de comune. Spre exemplu, un Raport al Curții de Conturi arată că doar 151 din cele aproape 3.000 de comune din România îndeplinesc toți indicatorii minimali prevăzuți de lege pentru buna funcționare a acestora.
Altfel spus, peste 1.500 de comune ar trebui comasate, nu doar fiindcă sunt ineficiente, dar și pentru că sunt depopulate.
O reală comasare ar aduce la bugetul României circa jumătate de miliard de euro.
Guvernul Bolojan nu a pus încă într-o lege această necesitate, dar fără redimensionarea satelor și comunelor, reforma rămâne la jumătatea drumului.
Chiar și așa, angajații primăriilor din peste 1.500 de localități au intrat într-o grevă japoneză de două ore pentru a preveni reducerile de personal prevăzute în proiectul încă nedefinitivat.
Nemulțumirea lor e cu atât mai mare cu cât, de la începutul acestui an, impozitele locuințelor s-au dublat, iar în unele situații chiar s-au triplat. Au crescut impozitele pe mașini, terenuri și accizele pentru alcool și carburanți.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat o serie de tăieri în administrație combinate cu creșteri de taxe încă de la mijlocul anului trecut, argumentând că România era pe cale să intre în incapacitate de plată.
Șeful Guvernului român a subliniat că sumele folosite de administrația locală provin din transferuri de la bugetul de stat în proporție de 80% față de situația din Uniunea Europeană, unde doar 50% din banii necesari vin de la centru: „E o realitate că, în media țărilor din Uniunea Europeană, veniturile din taxele locale le acoperă primăriilor cheltuielile de salarii. În România, veniturile din taxele locale reprezintă un sfert din cheltuielile de salarii. Acestea sunt niște realități care nu pot fi contestate”.
Cu toate acestea, reducerile de personal și de cheltuieli sunt contestate nu doar de primari, ci și de Partidul Social Democrat și de Uniunea Democrată Maghiară din România, care, deși au fost de acord cu ideile mari ale reformei în spatele ușilor închise, în public au început să le critice.
Autor: Sabina Fati
CITIȚI ȘI:
