Cultura lecturii, între carte și inteligență artificială: dezbateri despre viitorul cititorului
Cele mai originale proiecte de promovare a lecturii au fost prezentate astăzi la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul a reunit scriitori, actori, creatori digitali și bibliotecari din raioanele republicii, care și-au împărtășit experiențele și bunele practici în domeniul culturii lecturii.
Scriitori, actori, creatori digitali și bibliotecari din raioanele republicii au prezentat proiecte de promovare a lecturii și au discutat despre provocările unei generații care consumă informația altfel decât o făcea acum zece sau douăzeci de ani.
Directoarea instituției, Elena Pintilei, a atras atenția asupra noilor provocări. Nu este vorba doar despre scăderea interesului pentru carte, ci despre o schimbare profundă a modului în care consumăm informația.
„Elemente foarte sensibile, dar și provocări ale lecturii în secolul 21: interacțiunea cu AI, cu textele în mediul digital, respectarea dreptului de autor, dar și, în general, a consumatorului de informații”, a declarat Elena Pintilei, subliniind că lectura trebuie apărată și adaptată, nu abandonată.
În teritoriu, bibliotecarii simt deja schimbarea. Directoarea Bibliotecii „Mihail Sadoveanu” din Strășeni, Nadejda Pădure, spune că părinții încep să ceară tot mai des activități fără telefoane pentru copii.
„Ne bucurăm de o tendință a părinților care vin la activități și și-ar dori ca copiii lor să facă activități fără telefoane. Această conștientizare este foarte importantă, dar nu poate fi lăsată doar pe umerii bibliotecarilor și bibliotecilor”, a explicat Nadejda Pădure.
Subiectul inteligenței artificiale a fost abordat direct de creatorul digital Vitalie Eșanu, care a descris transformarea profundă a mediului informațional.
„De fapt, inteligența artificială devine cultură, adică tot ce cunoaștem noi, toate gândurile noastre deja se acumulează acolo, se interpretează de AI și se aruncă înapoi omului când întreabă ceva”, a spus el.
În același timp, a remarcat o realitate dificilă: „Oamenii nu mai au timp pentru a citi mult și atunci vor interacționa cu AI pentru a consuma informații.”
În pledoaria pentru carte, scriitorul Emilian Galaicu-Păun a făcut o distincție esențială între cărțile care manipulează și cele care eliberează.
„Noi am trăit într-o epocă în care am avut de a face și cu cărți nocive, care insinuau anumite ideologii, care falsificau trecutul”, a amintit scriitorul.
Pentru el, adevărata libertate a venit odată cu accesul la lectură autentică:
„Abia întâlnirea cu cărțile adevărate, abia atunci când mi-am făcut permis de cititor la această bibliotecă minunată, am putut avea eu alegerea.”
Evenimentul a marcat și lansarea programului național „Lectura Central”. Coordonatoarea proiectului, Vera Osoianu, a anunțat extinderea întâlnirilor cu scriitorii în toată republica.
„Cea mai mare activitate este «Scriitorul la el acasă», prin care organizăm întâlniri cu scriitorii în localitățile republicii. Am programat pentru acest an 70 de întâlniri, câte două în fiecare raion.”
Ziua Națională a Lecturii va fi marcată pe 14 februarie, de ziua de naștere a poetului național Grigore Vieru. Evenimentele vor începe cu depuneri de flori și recitaluri la bustul poetului din Aleea Clasicilor literaturii române și vor continua în instituțiile culturale din întreaga țară.
CITIȚI ȘI:
- Ziua Națională a Lecturii și comemorarea lui Grigore Vieru, marcate printr-un eveniment dedicat viitorului cărții
- Ziua Culturii Naționale, la Moldova 1: „Fără educație și cultură nu vom ajunge o societate cu adevărat civilizată”
- 15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale în R. Moldova și România: 176 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu
