CALRCE sprijină R. Moldova în promovarea democrației locale: „Reforma nu se face pentru un singur mandat”
Situația privind democrația locală în Republica Moldova s-a îmbunătățit, însă munca nu s-a încheiat, iar reforma inițiată de Guvern rămâne crucială pentru dezvoltarea capacităților financiare și creșterea calității serviciilor în localități. Aprecierea a fost făcută de președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE), Marc Cools.
Într-o conferință de presă susținută la Chișinău, pe 17 februarie, împreună cu secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, Marc Cools a declarat că lucrurile au evoluat pozitiv față de acum șapte-opt ani, când a evaluat situația în calitate de raportor pentru democrație locală.
Marc Cools a subliniat importanța atingerii unui consens larg al actorilor implicați și a adăugat că o reformă administrativă se realizează pe termen lung, nu pe durata mandatului unui singur guvern.
„Noi am sprijinit eforturile Republicii Moldova de a promova democrația la nivel local, prin misiuni de monitorizare și prin observarea alegerilor. Sperăm că acest proces de reformă va fi susținut plenar”, a menționat președintele CALRCE.
El a încurajat autoritățile locale să se implice activ în acest proces, deoarece sunt cele mai apropiate de cetățeni și le cunosc cel mai bine necesitățile.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și-a exprimat încrederea că procesul va căpăta o amploare mai mare după ce Executivul va oferi clarificări privind simplificarea procesului de amalgamare voluntară și stimulentele financiare oferite, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
„Săptămâna trecută am fost în șapte raioane, am discutat cu aleșii locali, cu consilierii și cu societatea civilă de acolo. În această săptămână suntem în alte șapte raioane. După consultările din fiecare raion, vom merge la nivel de comunitate, în localitățile în care a început acest proces de amalgamare. Vom discuta cu cetățenii și vrem să vedem care este opinia lor, pentru a ne asigura că reforma pe care urmează să o implementăm este cât mai bine aliniată la cerințele și așteptările cetățenilor noștri”, a declarat oficialul.
Răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor, Alexei Buzu a precizat că autoritățile nu planifică încheierea procesului de amalgamare voluntară în toamna acestui an. În lunile iunie–iulie va fi realizată o evaluare pentru a vedea câte primării sunt antrenate în acest proces.
„Aceasta ne va permite să înțelegem dacă Guvernul va trebui să recurgă, prin modificarea legislației, la amalgamarea normativă, în cadrul pachetului de reformă care va fi aprobat în toamna acestui an”, a explicat secretarul general.
Alexei Buzu și-a exprimat speranța că majoritatea autorităților publice locale vor opta pentru amalgamarea voluntară. Acolo unde acest lucru nu va fi posibil, primăriile vor intra într-un proces de amalgamare normativă, în cazul în care populația va scădea sub pragul care urmează să fie stabilit de Guvern.
„Majoritatea primarilor cu care discutăm pun pe primul plan interesul cetățeanului și înțeleg că accelerarea dezvoltării locale și furnizarea unor servicii mai bune sunt posibile atunci când există o primărie mai puternică, o echipă mai extinsă și un buget mai consistent”, a mai spus secretarul general al Guvernului.
Executivul se află în proces de elaborare a unor stimulente financiare pentru localitățile care acceptă să se unească benevol. Acestea prevăd inclusiv facilități fiscale. În proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei pentru acest proces, dublu față de anul precedent.
Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa, cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare.
CITIȚI ȘI:
