Două apariții rare în R. Moldova: Pisică sălbatică la Orheiul Vechi și o vidră filmată pe Bâc, în Chișinău
Două apariții neobișnuite au atras atenția, în ultimele zile, în Republica Moldova: o pisică sălbatică europeană a fost observată în zona Orheiul Vechi, iar o vidră a fost filmată înotând în râul Bâc, la Chișinău. Specialiștii spun că astfel de specii pot fi indicatori ai calității mediului, însă atrag atenția că entuziasmul trebuie dublat de date concrete.
Pisica sălbatică – semn al unui ecosistem forestier conservat
Pisica sălbatică europeană este cunoscută pentru comportamentul său precaut și pentru faptul că trăiește în ecosisteme forestiere bine conservate, unde intervenția umană este redusă.
Ecologistul Vladimir Garaba consideră că apariția acesteia în zona Orheiul Vechi este firească, în contextul unor schimbări pozitive din pădurile țării.
„Sigur că Parcul Național ar fi trebuit să aibă așa oaspeți doriți, fiindcă situația acolo, într-o anumită măsură, se schimbă. Mai degrabă, trebuie să așteptăm și alte animale să vină în zona respectivă, mai ales că în pădurile Moldovei acum situația parțial se ameliorează și ele migrează dintr-o zonă în alta”, a explicat Garaba, pentru Radio Moldova.
Vidra pe Bâc – întâmplare sau semn de revenire?
În același timp, imaginile cu o vidră înotând pe Bâc, chiar în capitală, au stârnit reacții pozitive pe rețelele sociale. Totuși, ecologistul avertizează că apariția ar putea fi temporară.
„Aceste animale puteau să apară întâmplător în oraș, migrând din zona afluenților râului Bâc. Sunt vreo șapte afluenți care, în partea lor de sus, au apa mai mult sau mai puțin curată. Râul Bâc, până nu demult, avea concentrații de sute de ori mai mari decât prevăd normele ecologice. Într-o perioadă atât de scurtă, chiar și măsurile de salubrizare a malurilor nu ar fi putut să ajute decisiv la îmbunătățirea calității apei”, a explicat Garaba.
El subliniază că prezența animalelor nu este suficientă pentru a trage concluzii clare: „Animale vii nu am depistat de mult timp. Părerea mea este că mai întâi să facem analiza apei și apoi să ne bucurăm de apariția acestor animale”.
„Grija de râul Bâc lipsește”
Pentru a documenta starea reală a râului, activistul civic Alexei Guțaga a parcurs cu caiacul segmentul urban al Bâcului. Din experiența sa a rezultat o expoziție de fotografii care surprinde, fără filtre, relația dintre oraș și râu.
„Zona râului Bâc este curățată și betonată doar acolo unde se vede. Dacă cobori mai jos, sunt canale vechi, cu găuri, care blochează râul. În apropierea stației de epurare cresc copaci în mijlocul albiei, de peste 50 de ani. Aceste obstacole influențează curgerea apei, mai ales la ploi puternice. Grijă de râul Bâc lipsește în Moldova”, a declarat Guțaga.
Apariția unei vidre pe Bâc poate fi o întâmplare sau un semn fragil că natura încearcă să revină. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă autoritățile și comunitatea vor reuși să transforme acest râu ignorat într-un spațiu viu al orașului – nu doar într-o știre care revine în atenție atunci când apare un animal rar.
Ce arată analizele oficiale
O reacție a venit și din partea Agenției de Mediu. Vasile Parasciuc, șef al Laboratorului de Referință de Mediu, a declarat că rezultatele probelor recente se încadrează în limitele prevăzute de legislație.
„Rezultatele din ultimele analize sunt în clasa de calitate stabilită prin Hotărârea de Guvern 890. Se efectuează toată fiziochimia apei: grupa azotului, duritatea, consumul biochimic și chimic de oxigen, oxigenul dizolvat”, a precizat Parasciuc.
El a explicat că valorile diferă în funcție de anotimp: „Depinde de condițiile de afară. Vara, când debitul apei este mai mic, pot fi majorări ale unor parametri. Toamna și iarna, când sunt precipitații mai abundente, situația se poate îmbunătăți”.
Autor: Veronica Scorpan
CITIȚI ȘI:
