Persoanele din stânga Nistrului care au oferit interviuri postului Moldova 1, intimidate de pretinsele autorități de la Tiraspol
Mai multe persoane din stânga Nistrului, care au oferit recent interviuri postului public de televiziune Moldova 1, au fost telefonate de reprezentanți ai așa-numitului minister al securității (mgb) de la Tiraspol.
Situația privind libertatea presei în regiunea transnistreană rămâne extrem de dificilă și atât jurnaliștii care ajung acolo, cât și persoanele care acceptă să vorbească în fața camerei sunt expuși unor riscuri reale, consideră expertul în politici de securitate de la Comunitatea Watchdog, Andrei Curăraru.
„Oamenii care au vorbit pe străzile din Tiraspol cu jurnaliștii de la Moldova 1 au fost telefonați de mgb, după punerea pe post a reportajului”, a declarat expertul, la emisiunea Scaner de la Moldova 1.
Reportajul realizat la Tiraspol a abordat mai multe subiecte de interes public și a reflectat opiniile locuitorilor despre reintegrarea țării și despre integrarea europeană. Jurnaliștii noștri au discutat cu oameni obișnuiți, întâlniți pe stradă.
Felul în care au reacționat structurile nerecunoscute de la Tiraspol reflectă existența unui climat de intimidare, remarcă expertul.
Andrei Curăraru a amintit, în context, că reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a declarat la întrevederea recentă cu vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, că accesul jurnaliștilor în regiune este permis în baza unei „acreditări”. În realitate însă, spune el, această acreditare este extrem de dificil de obținut și funcționează mai degrabă ca un instrument de control asupra presei.
Expertul a comparat situația din regiune cu cea din Coreea de Nord, Siria sau Belarus, state conduse de regimuri autoritare.
„Mesajul lor este: veniți la noi, la noi totul este bine. Dar un pas la dreapta sau la stânga și cineva va avea de suferit”, a comentat Curăraru.
Acesta nu exclude că, în eventualitatea unei escaladări a tensiunilor, reprezentanții autorităților constituționale ale Republicii Moldova, de exemplu polițiștii care activează în regiune, precum și jurnaliștii ar putea deveni ținte ale unor acțiuni de tip luare de ostatici, metodă folosită deseori de Belarus ca monedă de schimb în negocieri politice.
„Jurnaliștii trebuie să se gândească de două ori înainte de a merge acolo, mai ales dacă nu fac parte din delegații oficiale. Există riscuri reale, iar astfel de situații au mai existat, inclusiv cazuri de reținere a polițiștilor”, a avertizat expertul.
Chișinăul nu mai „joacă” după regulile Tiraspolului
Comentând prima întrevedere a reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol din ultimul an și trei luni, Andrei Curăraru a subliniat că rezultatele concrete ale discuțiilor rămân încă puțin vizibile, iar efectele acesteia vor putea fi evaluate abia după implementarea măsurilor anunțate de autorități, printre care proiectul de lege inițiat de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate privind eliminarea treptată a facilităților fiscale și vamale de care beneficiază agenții economici din stânga Nistrului și instituirea un fond special de convergență destinat procesului de reintegrare.
„Mai degrabă, aceasta a fost o întâlnire pentru calibrarea noilor relații între Tiraspol și Chișinău. Până acum, am jucat mereu după regulile lor, fiind parte a unei 'astenii a negocierilor', unde se discutau doar probleme tehnice sau economice, problemele politice nefiind abordate. Acum vedem o poziție calitativ diferită a Republicii Moldova, când venim cu cerințe și este clar ce se va întâmpla, dacă acestea nu vor fi respectate”, a explicat Curăraru.
Specialiștii estimează că impactul complet al eliminării treptate a facilităților fiscale pentru regiunea transnistreană ar putea aduce bugetului peste trei miliarde de lei anual.
„De ce se întâmplă acest lucru acum? Pentru că motivul este drumul spre integrarea europeană. Nu putem permite pierderi în buget. Trebuie să semnalăm Uniunii Europene că Republica Moldova controlează exportul și relațiile de import cu malul stâng, pentru a nu permite Federației Ruse să folosească regiunea transnistreană pentru reexport. Vedem cum se întâmplă acest lucru, de exemplu, în Georgia, unde acest mecanism generează probleme serioase. În trecut, contrabanda făcea ca fiecare transnistrean să consume cantități uriașe de carne de porc sau pui. Acum, problema este mai mică, dar, totuși, un fermier moldovean nu poate concura cu unul din regiunea transnistreană care nu plătește taxe. Este nevoie de condiții prin care exportul să contribuie la bugetul R. Moldova la același nivel ca orice alt producător”, a explicat Curăraru.
Propunerea nu este doar un proiect economic, ci și un semnal că reintegrarea poate fi realizată prin stimulente economice, nu prin presiune.
„Presiunea va fi exercitată asupra elitelor locale, pentru că salariile mici din regiune reflectă tocmai politica de menținere a controlului asupra populației. Dacă prețurile și taxele vor fi aliniate standardelor naționale, iar salariile nu vor crește, regiunea riscă să se confrunte cu colapsul. Actori precum Sheriff aveau, practic, 'sclavi' plătiți foarte prost, dar acum lucrurile trebuie să se schimbe. Presiunea Chișinăului trebuie să asigure că salariul mediu din regiune se apropie de cel de pe malul drept, iar banii vor fi direcționați către proiecte de dezvoltare și infrastructură, condiționate de democratizare și transparență. Comunicarea directă cu orașele din R. Moldova care trăiesc în regiunea separatistă va fi, de asemenea, crucială pentru succesul reintegrării”, a subliniat expertul.
Curăraru a adăugat că din cei trei miliarde de lei, aproximativ 30% ar putea fi folosiți pentru sprijin social direct către locuitorii regiunii, astfel încât aceștia să perceapă avantajul reintegrării economice față de pseudostatul transnistrean.
„Dacă acești bani ajung direct la cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, va fi un semnal foarte puternic pentru reintegrare, pe care mulți o evită nu din cauza malului drept, ci din cauza fricii față de pretinsul Minister al securității din regiune”, a concluzionat Curăraru, la postul public de televiziune.
Menționăm că starea de urgență economică a fost prelungită cu 30 de zile, până pe 17 martie, în regiunea transnistreană, printr-o decizie a așa-numitului consiliu suprem de la Tiraspol, aprobată pe 10 februarie curent.
Totodată, așa-numitele autorități de la Tiraspol au introdus un regim special de achitare a salariilor pentru angajații din sectorul bugetar din regiune, măsura urmând să fie aplicată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026.
Astfel, salariile, indemnizațiile și alte plăți vor putea fi achitate în stânga Nistrului de două ori pe lună, în tranșe egale - în prima și a doua parte a fiecărei luni. Măsura este justificată de responsabili prin necesitatea optimizării cheltuielilor bugetare și menținerii unui control strict asupra finanțelor publice.
CITIȚI ȘI:
