Parlamentul declară terenurile Portului Giurgiulești de utilitate publică: Construcțiile vor trece în proprietatea statului după 2075
Terenurile Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) sunt declarate de utilitate publică, iar după expirarea termenului dreptului de superficie toate construcțiile realizate de investitor și de rezidenți vor fi transferate în proprietatea Republicii Moldova. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în primă lectură.
Vicepremierul Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat, în ședința plenară din 6 martie, că proiectul operează modificări la legea din 2005 privind activitatea portului și reglementează relațiile cu noul investitor.
Compania „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, deținută de statul român, a cumpărat, în decembrie 2025, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pachetul majoritar al operatorului PILG, compania Danube Logistics.
Ministrul a menționat că Republica Moldova a făcut uz de o hotărâre de Guvern care a permis renegocierea termenului de arendă, cu drept de superficie, până în 2075, în loc de 2104, cum era prevăzut în acordul investițional inițial, semnat în 2024.
De asemenea, ministrul a precizat că modificările propuse ajustează metodologia de aplicare a plăților de arendă, care vor crește odată cu extinderea suprafeței aflate sub drept de superficie.
Potrivit legii, PILG poate avea o suprafață de până la 120 de hectare. Pentru cele 55 de hectare aflate în prezent în locațiune, statul ar putea încasa cel puțin 25.000 de euro anual, în locul taxei fixe actuale de 1.000 de euro pe an.
„Suma va crește exponențial odată cu extinderea suprafeței incluse în Portul Internațional Liber Giurgiulești. Dacă suprafața crește, calculul se face proporțional. Astăzi, suma minimă ar fi de aproximativ 500.000 de lei”, a declarat Eugeniu Osmochescu.
Portul va putea funcționa și după anul 2030, când expiră perioada prevăzută de reglementările actuale, însă nu vor mai fi aplicate scutirile fiscale existente. Din 2030, PILG va achita aceleași taxe portuare ca și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, care aparține statului Republica Moldova și se află în imediata apropiere. Acesta are o suprafață mult mai mică, de doar 0.6 hectare, însă, potrivit autorităților, dispune de potențial de dezvoltare.
„Portul Internațional Liber Giurgiulești funcționează în regim de zonă economică liberă. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană nu putem avea zone libere care nu intră sub incidența Codului Vamal al Uniunii Europene. Prin urmare, stabilim un regim general pentru port, inclusiv în ceea ce privește TVA și accizele”, a mai declarat ministrul.
Opoziția parlamentară a acuzat lipsa de transparență în procesul legislativ, invocând faptul că „în 24 de ore nu pot fi examinate asemenea proiecte”.
„Ce perspectivă de comerț avem, ce perspectivă de dezvoltare a logisticii maritime, care este cea mai ieftină soluție care să ofere competitivitate produselor fabricate în Republica Moldova? Prezentați-ne măcar un plan, arătați ce îi așteaptă pe cetățenii Republicii Moldova”, a solicitat vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea.
Deputatul din fracțiunea Partidul Comuniștilor, Andrei Godoroja, a întrebat de ce a fost nevoie să treacă 16 ani de guvernare postcomunistă pentru a se reveni la acest acord. El a afirmat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, critică deciziile guvernării comuniste, însă, în același timp, a prelungit activitatea zonei libere pentru încă 25 de ani, iar terenurile sunt transmise noului investitor în locațiune pentru încă 49 de ani.
Deputatul fracțiunii majoritare, Sergiu Lazarencu, a declarat că PILG nu a aparținut niciodată Republicii Moldova. Potrivit lui, legea votată creează premise pentru dezvoltare și predictibilitate atât pentru investitorul general, cât și pentru rezidenții portului. Investițiile anunțate public de noul investitor, în valoare de 28 de milioane de dolari, ar presupune construcția unor dane noi, terminale moderne și dezvoltarea unei infrastructuri navale conectate la calea ferată și la infrastructura rutieră.
„Mai mult, noua lege creează mecanisme pentru protejarea bunurilor statului, inclusiv prin dreptul de superficie și plata redevenței. Statul va putea încasa o plată semnificativă, calculată corect la hectar și la volumul de trafic, aducând la buget sume considerabile, care se vor transforma în drumuri, grădinițe sau alte obiecte de infrastructură”, a declarat Sergiu Lazarencu.
Potrivit parlamentarului, faptul că PILG a ajuns în proprietatea partenerilor din România oferă avantaje Republicii Moldova.
„Aproximativ 70% din exporturile noastre agricole nu vor mai sta la cozi interminabile. Vinurile moldovenești vor ajunge pe piețele globale mai rapid și la costuri mai mici. De asemenea, motorina și benzina necesare agricultorilor noștri vor intra prin cel mai modern terminal petrolier din regiune, ceea ce ne va consolida securitatea energetică. În plus, transportul containerelor din Constanța ar putea reduce costurile de transport cu până la 20%, bani care vor rămâne în buzunarele cetățenilor”, a afirmat deputatul.
De menționat că, la sfârșitul anului 2025, în calitate de rezidenți ai PILG erau înregistrate 74 de companii, cu aproximativ 800 de angajați.
Supusă votului, legea a fost susținută de 53 de deputați, 21 au votat împotrivă, iar 17 nu au participat la vot. Modificările urmează să fie votate și în lectura a doua.
CITIȚI ȘI:
