Experții invocă riscuri de neconstituționalitate în decizia privind reducerea pragului de vot pentru Comisia Vetting și anticipează reacția UE
Modificarea procedurii de vot pentru desemnarea membrilor Comisiei Vetting stârnește critici din partea societății civile și a experților în drept, care avertizează asupra riscului de neconstituționalitate și a unor reacții negative din partea Bruxelles-ului, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE). De cealaltă parte, exponenții guvernării susțin că inițiativa reprezintă un mecanism legal de deblocare a procesului de evaluare a procurorilor, necesar pentru a menține ritmul reformelor asumate.
„Nu există nicio justificare pentru schimbarea atât de urgentă a legii. Regulile erau clare din start - membrii Comisiei Vetting se votează cu o anumită majoritate, asta era o circumstanță agreată inclusiv de partenerii externi care au și propus anumite candidaturi. Când ne-am ciocnit cu ideea că nu putem vota o anumită persoană, trebuie să schimbăm legea. Cu alte cuvinte, legea deja nu mai devine previzibilă, legea devine de unică folosință. Atunci când avem mofturi politice, iată, apar soluții ad-hoc pe care juridice nu le poți numi”, a comentat expertul Alexandru Bot, în jurnalul amiezii de la Moldova 1.
Modificarea ar compromite reformă
Alexandru Bot a invocat jurisprudența Curții Constituționale, care a anulat în repetate rânduri legi adoptate prin vicii de procedură, sugerând că acest amendament ar putea avea aceeași soartă, dacă va fi contestat.
„Reieșind din practica anterioară a Curții Constituționale cu referire la alte circumstanțe, și anume chestiuni de procedură... Dacă această situație va fi exceptată de Curte, pentru mine va fi o surpriză foarte mare”, a punctat expertul.
Alexandru Bot a constatat o neconcordanță între ritmul lent în care s-a desfășurat până acum evaluarea procurorilor și graba de a schimba legea pentru a numi un membru în Comisie, proces care pare mai degrabă o reacție la eșec.
„Ce făcea această Comisie de Vetting a procurorilor, de nu a livrat? Urgența cu care s-a procedat nu este congruentă cu tergiversarea admisă anume pe segmentul vettingului procurorilor”, a spus el.
Alexandru Bot a avertizat că acest incident procedural va umbri orice succes viitor al Comisiei Vetting.
„Acest exemplu va fi exact acea linguriță de dohot care strică un butoi întreg cu miere. Oricât de calitativă ar fi ulterior activitatea acestei comisii, oricât ar avea rezultate palpabile, cred că anume acest incident și caracterul tendențios al acțiunilor promovate în Parlament vor obtura totalmente activitatea acestei comisii. De pe urma acestei situații nu beneficiază reformei justiției, ci anume acele persoane toxice care vor să rămână în acest sistem”, a conchis Alexandru Bot.
„Era nevoie de opinia Comisiei de la Veneția”
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, avertizează că modalitatea de promovare a inițiativei privind desemnarea membrilor Comisiei Vetting ar putea ridica semne de întrebare din partea instituțiilor europene.
În contextul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, expertul crede că era necesar un aviz din partea partenerilor europeni pentru această inițiativă legislativă.
„Aspectele acestei inițiative trebuiau discutate într-un cadru mai amplu. Era nevoie de timp, era nevoie de consultări, era nevoie de opinia Comisiei de la Veneția, era nevoie de opinia Comisiei Europene. (...) Aceasta a fost introdusă cu 24 de ore înainte să intre în vigoare. Este un procedeu excepțional”, a declarat Iulian Groza, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
În același context, expertul atrage atenția că intervențiile legislative realizate fără consultarea clară a instituțiilor europene pot declanșa analize suplimentare la nivelul Comisiei Europene.
„În cazul în care există anumite intervenții pe cadrul legislativ fără un aviz clar din partea Comisiei, asta evident că ridică stegulețe la Bruxelles. Comisia Europeană deja post-factum va trebui să analizeze contextul, procedurile, impactul acestei intervenții, dincolo de modul în care ea a fost promovată în procedura legislativă. Comisia Europeană trebuie să vină cu un punct de vedere, care va conta și atunci vom vedea care vor fi pașii următori. Cert este că sarcina Guvernului va fi să ofere toate explicațiile, iar Parlamentul - transparența acestei decizii”, a punctat Groza.
„Urmează să vedem care va fi și poziția Curții Constituționale”, dar „R. Moldova se află în proces de negocieri și tot ce ține de procesul de vetting este foarte îndeaproape monitorizat de Comisia Europeană”, care „deja are un punct de vedere”.
„Regretabil este că, din dorința de a lua o decizie cât se poate de rapid pentru a rezolva o situație complicată legată de viteza cu care trebuie să funcționeze Comisia Vetting, această situație poate să ridice riscuri pentru Capitolul 23 (Justiție și drepturi fundamentale - n.r.), ceea ce este important. În cazul acesta, noi trebuie să asigurăm închiderea negocierilor, nu să creăm situații în care să rezolvăm problemele pe care tot noi le-am creat”, a conchis Iulian Groza.
Deputat PAS: „Mecanism pentru deblocarea procesului”
Unul dintre autorii acestei inițiative, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Chiriac, a explicat, la Radio Moldova, că reforma justiției urmărește eliminarea din sistem a magistraților compromiși și restabilirea încrederii cetățenilor prin procesul de Vetting.
În acest scop, au fost create comisii de evaluare în care jumătate dintre membri sunt experți internaționali desemnați de partenerii europeni.
„În acest scop, au fost create comisii de evaluare, formate în proporție de jumătate din experți internaționali, propuși de către ambasadele europene în Republica Moldova”, a amintit deputatul PAS.
Parlamentarul a explicat că „evaluarea judecătorilor este avansată, procesul privind procurorii a întâmpinat blocaje”.
„Astfel, am venit cu un mecanism de deblocare a acestei situații. Este o procedură prevăzută atât în Constituția Republicii Moldova, cât și recomandată anterior de Comisia de la Veneția într-un proiect de lege, prin care se subliniază că trebuie să existe întotdeauna un mecanism de soluționare a blocajelor. (...) Orice hotărâre, lege se prezumă a fi legală până la proba contrarie. Până în momentul în care Curtea Constituțională nu a spus că este neconstituțională, noi credem că această prevedere este una legală”, a subliniat Chiriac.
Majoritatea parlamentară a deblocat procedura de numire a experților internaționali în Comisiile pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, după tentativa eșuată de a-i promova pe Bernard Lavigne și Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. Astfel, Legislativul a votat, pe 5 martie, în două lecturi un amendament care permite ca membrii comisiei să fie numiți cu majoritate simplă - 51 de deputați și nu 61. În cursul serii, legea a fost deja promulgată de către președintă.
Astăzi, Parlamentul i-a desemnat, cu 53 de voturi, pe cei doi experți internaționali în componența Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, propuși de partenerii de dezvoltare.
Opoziția parlamentară a criticat atât proiectul de hotărâre votat astăzi, cât și procedurile accelerate prin care s-a ajuns aici și a sesizat Curtea Constituțională pe marginea acestor modificări.
Amintim că experții internaționali Bernard Lavigne și Herman von Hebel, propuși pentru a face parte din Comisia de evaluare externă a procurorilor, au fost votați la ședința din 26 februarie de 53 de deputați, în condițiile în care era necesară susținerea a trei cincimi dintre parlamentari, adică 61 de voturi.
Comisia de evaluare a procurorilor a fost constituită în noiembrie 2023, ca parte a reformei sistemului de justiție și a procesului de evaluare a integrității procurorilor. Din cei nouă membri ai Comisiei, cinci sunt propuși de partenerii externi de dezvoltare.
CITIȚI ȘI:
