Președintele CSM: Deciziile grăbite privind vetting-ul pot afecta credibilitatea reformei justiției
Modificarea pragului de vot pentru a desemna membrii Comisiei Vetting „fără o consultare largă a societății și fără implicarea tuturor celor vizați” afectează „credibilitatea în reforma justiției”, susține președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman. Totuși, acesta admite că graba cu care au acționat deputații ar urmări eficientizarea activității Comisiei de evaluare externă a procurorilor, care nu a dat, până în prezent, randamentul scontat.
Nevoia politică de a accelera reforma, rigorile tehnice necesare și ambiția aderării la Uniunea Europeană trebuie susținute de procese corecte, nu de scurtături procedurale care pot fragiliza încrederea publică în întregul mecanism de evaluare externă, atenționează Caraman.
„Tot ceea ce ține de justiție trebuie elaborat, aprobat, respectând toate principiile care trebuie să fie respectate și, în principal, transparența decizională. Deci, este foarte important ca în tot acest proces de reformă să fie respectată transparența de către toți cei care sunt implicați: Parlamentul la adoptarea legilor, CSM atunci când examinează rapoartele de vetting și toți ceilalți care sunt implicați în tot acest proces de reformă”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman, la TVR Moldova.
Responsabilitatea pentru succesul reformei și respectarea principiilor decizionale este imperativă pentru toate instituțiile implicate în proces.
„Este regretabil atunci când nu sunt respectate aceste principii, transparența, atunci când sunt elaborate și adoptate anumite legi. Legea a fost criticată pe larg în societate, am văzut și opinia societății civile”, a amintit președintele CSM.
De asemenea, Caraman a subliniat că lipsa unei comunicări oficiale despre motivele reducerii pragului de vot lasă loc de speculații, fiind „explorată” intens de forțele care se opun schimbării în sistem.
„Cei ce așteaptă să vadă eșecul acestei reforme folosesc orice ocazie pentru a arăta că nu poate fi dusă până la capăt și nu este credibilă. Iată asemenea acțiuni sunt exploatate. Este foarte important ca în toate aceste procese să fie respectată transparența. Poate sunt anumite substraturi care au stat la baza adoptării prezentei legi cu așa repeziciune, doar că eu nu am văzut o argumentare până în prezent și asta trebuie să fie neapărat explicat societății - de ce se iau decizii în asemenea condiții, ca să nu rămână loc de interpretări”, a punctat Sergiu Caraman.
În contextul modificării pragului de vot pentru numirea membrilor Comisiei Vetting, președintele CSM crede că decizia ar avea legătură cu eficientizarea activității acesteia.
„Poate are și substrat și este justificată, având în vedere că acea comisie care urmează să evalueze procurorii nu a avut un randament așa cum a avut Comisia numărul doi, cea care evaluează judecătorii. Poate s-a dorit ca activitatea acestei comisii să fie îmbunătățită, să dea un randament mai mare, să fie numiți cât mai repede mai mulți membri în această comisie”, a opinat Sergiu Caraman.
Menționăm că, până în prezent, doar circa 50 de procurori au fost evaluați extern din perspectiva integrității financiare și etice.
După o tentativă eșuată a Parlamentului de a-i numi, pe 26 februarie, pe candidații internaționali Bernard Lavigne și Herman von Hebel în calitate de membri ai Comisiei de evaluare a procurorilor, majoritatea parlamentară a votat, pe 5 martie, în două lecturi, un amendament care stabilește că, dacă un candidat propus de partenerii externi nu întrunește inițial numărul necesar de 61 de voturi, acesta poate fi propus repetat, iar decizia poate fi aprobată cu majoritatea simplă de 51 de deputați. Modificarea se aplică exclusiv experților internaționali, procedura de numire pentru membrii naționali rămânând neschimbată.
Amendamentul votat pe 5 martie în două lecturi a fost promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Șefa statului a explicat ulterior că, în actuala legislatură, nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției, în afară de majoritatea parlamentară, iar fără modificarea procedurii, numirea membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor ar fi rămas blocată.
Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți din care aleg deputații, iar Herman von Hebel, care a fost anterior și membru al Comisiei Pre-Vetting, a fost supus unor atacuri constante încă de la început, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc, a punctat Maia Sandu.
A doua zi, pe 6 martie, cu votul a 53 de deputați, Parlamentul i-a numit pe experții internaționali Bernard Lavigne și Herman von Hebel în componența Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.
În decizia adoptată la 9 martie, Curtea Constituțională a respins cererea deputaților din opoziție de suspendare a modificărilor legislative operate de majoritatea parlamentară, care schimbă regulile de numire a membrilor externi în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor. Magistrații au constatat că autorii sesizării nu au demonstrat existența unor consecințe iminente și ireparabile care să justifice suspendarea prevederilor contestate.
Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor internaționali ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor, a comentat Markus Lammert, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe teme legate de democrație, justiție și statul de drept, pentru Teleradio-Moldova. Implementarea unor reforme transparente în domeniul justiției este „esențială” pentru parcursul european al R. Moldova.
Comisia de evaluare a procurorilor a fost constituită în noiembrie 2023, ca parte a reformei sistemului de justiție și a procesului de evaluare a integrității procurorilor. Din cei nouă membri ai Comisiei, cinci sunt propuși de partenerii externi de dezvoltare.
CITIȚI ȘI:
