PE adoptă poziția privind extinderea UE: Marta Kos nu vrea „niciun cal troian”, iar Dan Barna cere eliminarea capcanei unanimității
Un raport privind strategia de extindere aprobat, miercuri, 11 martie, de Parlamentul European, propune adoptarea deciziilor de etapă, cum ar fi deschiderea și închiderea negocierilor de aderare pe clustere și pe capitole individuale, cu majoritate calificată și nu cu unanimitate, cum este în prezent. Semnarea tratatului de aderare va fi decisă în continuare în unanimitate și ratificată de fiecare stat membru.
Extinderea este un răspuns strategic la evoluția realității geopolitice și o investiție vitală în securitatea și stabilitatea UE, au reiterat eurodeputații. Potrivit lor, costul neextinderii l-ar depăși pe cel al aderării noilor membri la UE, riscând crearea unor zone geopolitice gri vulnerabile la influențe străine maligne.
Raportul insistă ca procesul de aderare să rămână bazat pe merite, să fie reversibil, să nu accepte scurtături și nicio țară nu ar trebui tratată ca parte a unui pachet.
Statul de drept, reformele democratice, libertatea mass-mediei, drepturile minorităților, independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției trebuie să rămână în prim-planul procesului de extindere. Iar alinierea la politica externă și de securitate comună a UE este un indicator-cheie al orientării geostrategice a țării candidate.
Deputații au solicitat o monitorizare consolidată a reformelor din țările candidate în cadrul „capitolului privind elementele fundamentale”, o finanțare adecvată pentru preaderare în noul buget al UE și o cooperare mai strânsă în domenii precum infrastructura, securitatea, reziliența și combaterea manipulării informaționale.
Documentul ia act de faptul că Muntenegru și Albania au stabilit deja obiective ambițioase pentru încheierea negocierilor lor de aderare până la sfârșitul anului 2026 și, respectiv, 2027. Deputații europeni au solicitat Consiliului să recunoască acest impuls și să elimine orice obstacole din partea UE.
Totodată, eurodeputații au optat pentru deschiderea rapidă a capitolelor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova.
Viitorul Republicii Moldova, Ucrainei și al statelor din Balcanii de Vest este în UE, în conformitate cu aspirațiile popoarelor lor, au reiterat eurodeputații. Aceștia au felicitat Republica Moldova pentru că a avansat mult pe calea aderării, în pofida amenințărilor hibride neîntrerupte.
„Având în vedere provocările actuale, trebuie să îmbunătățim modelul de integrare în UE. Extinderea UE trebuie să meargă mână în mână cu reformele interne menite să protejeze funcționarea UE și să îmbunătățească procesele decizionale, inclusiv utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată. UE trebuie să finalizeze aceste reforme până în momentul în care țările candidate cele mai avansate îndeplinesc criteriile de aderare și sunt pregătite pentru aderarea la UE”, a declarat raportorul Petras Auštrevičius, eurodeputat lituanian.
Marta Kos: „Niciun cal troian”
Viitoarele state membre trebuie să fie democrații reziliente, capabile să reziste influențelor externe, a subliniat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în dezbaterile care au avut loc o zi mai devreme.
„Fără cai troieni. Țările care ne-ar submina din interior nu pot deveni state membre ale UE. Trebuie să ne asigurăm absolut de acest lucru”, a declarat Marta Kos.
Comisara a avertizat că statutul de lider în procesul de aderare nu garantează un regim special. „Acest lucru este valabil și pentru performerii de top ai anului 2025: Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova. Progresul trebuie câștigat din nou și din nou prin reforme”, a precizat Kos.
Credibilitatea procesului funcționează în ambele sensuri: când statele candidate livrează progrese tangibile, UE trebuie să-și respecte angajamentele, a punctat comisara.
Dan Barna: „Capcana unanimității ne-a paralizat”
Eurodeputatul român Dan Barna, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu R. Moldova, a susținut renunțarea la unanimitate pentru deciziile de etapă în procesul negocierilor de aderare și a subliniat că nicio țară candidată nu trebuie să devină victima unor divergențe politice interne.
„Extinderea nu mai este astăzi doar o simplă politică europeană. Este cel mai puternic instrument geopolitic al nostru pentru pace și securitate. Pentru Republica Moldova, al cărei viitor este indisolubil legat de Uniunea Europeană, calea de aderare este o necesitate istorică pe care trebuie să o susținem cu maximă urgență”, a declarat Dan Barna.
Deputatul a pledat și pentru o reformă paralelă a instituțiilor UE, argumentând că procesul de aderare nu poate fi un drum cu sens unic.
„Această adaptare înseamnă eliminarea capcanei unanimității, care ne-a paralizat posibilitatea de mișcare și de adaptare, prin eliminarea cerinței unanimității și introducerea votului cu majoritate calificată în chestiunile de extindere. Astfel ne asigurăm că niciun stat membru nu mai poate lua ostatică securitatea noastră colectivă, așa cum se întâmplă astăzi”, a afirmat Barna.
Opoziția: Singura regulă acceptabilă este unanimitatea
Trecerea de la unanimitate la majoritate calificată a fost contestată de unii deputați, inclusiv de András László din grupul Patrioții pentru Europa, reprezentând Fidesz-Alianța Civică Maghiară-KDNP din Ungaria. El a subliniat că singura regulă acceptabilă este unanimitatea statelor membre pentru orice decizie de aderare.
„Instrumentul-cheie pentru aderare este pacea durabilă, democrația, instaurarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. Acest lucru este adevărat, dar, pe de altă parte, în loc de pace durabilă, liderii Uniunii Europene nu doresc să continue negocierile de pace cu Rusia”, a declarat András László, în cadrul dezbaterii plenare.
Deputatul a contestat, de asemenea, procesul de aderare a Ucrainei, argumentând că aderarea unui stat aflat în război și care nu își controlează pe deplin propriul teritoriu ar reprezenta o derogare de la criteriile de aderare, în dauna altor state candidate care așteaptă de mai mult timp.
Raportul, adoptat cu 385 de voturi pentru, 147 împotrivă și 98 de abțineri, este un document de poziție cu caracter neobligatoriu, care nu produce efecte juridice imediate. Trecerea efectivă la majoritate calificată ar necesita o modificare a tratatelor sau un acord politic în Consiliu, care continuă să funcționeze pe baza unanimității în chestiunile de extindere.
