Răspunsul europenilor adresat lui Trump: „Acesta nu este un război NATO”, prioritatea rămâne Ucraina
Europenii nu sunt deloc gata să intervină în războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului. „Acesta nu este războiul Europei”, a declarat la Bruxelles șefa diplomației UE, Kaja Kallas. La fel, rezumând la rândul său poziția UE, răspunsul Berlinului către Donald Trump a fost astăzi: „Acesta nu este un război al NATO”.
Răspunsul Berlinului a venit în vreme ce cei 27 de miniștri de externe ai UE s-au reunit la Bruxelles, luni, 16 martie, în vederea pregătirii summitului european de primăvară, care va avea loc joi și vineri, 19-20 martie.
Donald Trump a insistat foarte mult în ultimele zile, exercitând o uriașă presiune asupra aliaților europeni în vederea obținerii unui ajutor militar, ba chiar amenințând că, în absența unui ajutor militar concret, NATO va avea un viitor foarte rău („a very bad future”).
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a vorbit, luni, 16 martie, la încheierea Consiliului miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles, despre o posibilă modificare a naturii misiunii navale a UE din Orientul Apropiat, astfel încât Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă.
Este vorba despre misiunea Aspides („Scutul” în greacă), lansată inițial pentru a ține la distanță atacurile navale ale rebelilor Huthi din Yemen, precum și actele de piraterie.
Diplomați și politicieni europeni s-au aflat astăzi la Bruxelles pentru a încerca să limiteze impactul războiului din Orientul Mijlociu, care a adus deja haos economic și incertitudine în aprovizionarea cu energie pe continent. În fruntea agendei miniștrilor de externe s-a aflat modul de a face ca navele să circule prin Strâmtoarea Hormuz, vitală din punct de vedere strategic.
Asta nu se va face însă prin participarea la conflictul armat declanșat de Trump și Netaniahu. Tot astăzi, până și aliatul istoric al SUA, care este Marea Britanie, prin vocea premierului Keir Starter, a făcut de asemenea cunoscut că Londra nu se va lăsa atrasă într-un război.
Prioritatea pentru europeni în general, așa cum a rezumat-o Kaja Kallas, rămâne Ucraina, iar anul acesta, pe lângă un împrumut european, Germania a pus deoparte un pachet financiar de 13 miliarde de euro destinat Kievului, Germania rămânând principalul contributor pentru Ucraina.
La fel, după cum a subliniat-o șefa diplomației UE, Kaja Kallas, Rusia are doar de câștigat de pe urma creșterii prețului hidrocarburilor, de pe urma războiului din Golf, iar europenii lucrează de mai multă vreme la un al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care vizează în special „flota fantomă” însărcinată cu transportul petrolului rusesc, eludând sancțiunile chiar și în largul coastelor Uniunii Europene. O decizie în acest sens ar putea fi luată la următoarea reuniune a Consiliului European, din 19 și 20 martie, la Bruxelles, dacă Ungaria se conformează.
În timpul unei vizite la Paris, vineri, președintele ucrainean deplorase ridicarea parțială a sancțiunilor asupra petrolului rusesc. Decisă de administrația americană pentru a contracara creșterea prețurilor cauzată de războiul din Iran, această măsură consolidează poziția Moscovei în Ucraina.
Summitul UE de joi-vineri, săptămâna aceasta, va încerca, de asemenea, să ocolească veto-ul ungar privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, decis deja în luna decembrie, în special pentru a ajuta Kievul să achiziționeze arme. De atunci, prim-ministrul ungar Viktor Orban a acuzat Kievul că blochează redeschiderea conductei petroliere Drujba, bombardată de Rusia la începutul lunii ianuarie, care aprovizionează Ungaria cu petrol rusesc prin Ucraina. Între timp, nu există nicio îndoială că impasul dintre capitalele europene și Washington este probabil să se intensifice, mai ales dacă prețurile petrolului continuă să crească.
Confruntați cu administrația Trump, Emmanuel Macron și omologii săi europeni spun că sunt cu atât mai hotărâți să mențină sancțiunile, cu cât se laudă că își continuă, împotriva tuturor așteptărilor, sprijinul pentru Ucraina. Însă bombardamentele din Iran au umbrit efectiv războiul purtat de Kremlin în ultimele două săptămâni și ar putea complica și mai mult capacitatea Kievului de a achiziționa sisteme de apărare antirachetă.
În paralel, tot la Bruxelles, ministrul Energiei și Comerțului din Cipru, țara care deține actualmente președinția UE, Michael Damianos, a repetat, în urma unui consiliu de miniștri unde invitat a fost și ministrul Energiei, Dorin Junghietu, că UE rămâne solidară cu Ucraina și R. Moldova. Cele două țări au fost lăudate pentru reziliența lor în fața provocărilor Rusiei.
Un zbor finanțat de UE repatriază încă 134 de cetățeni europeni din Orientul Mijlociu, ajungând la peste 11.000 de repatrieri în ultimele săptămâni
Tot astăzi s-a mai anunțat că cel de-al cincilea zbor de evacuare din Orientul Mijlociu, închiriat și finanțat integral de Comisia Europeană, a aterizat ieri la București, România. Zborul a permis repatrierea în siguranță a 134 de cetățeni europeni, în urma unei solicitări din partea autorităților române.
Plecând din Oman, zborul a transportat 96 de cetățeni români și 38 de cetățeni din alte țări europene, care au rămas blocați în Emiratele Arabe Unite. UE a acoperit, de asemenea, până la 75% din costurile de transport rutier suportate de pasageri pentru a ajunge în Oman.
De la începutul escaladării în regiune, la sfârșitul lunii februarie, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al UE a sprijinit aproape 90 de zboruri, aducând aproape 11.000 de cetățeni europeni înapoi în Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia și Suedia.
Orice țară din Europa și din afara ei poate solicita asistență de urgență prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE. UE rămâne angajată în eforturile de repatriere pentru a-i readuce pe cetățenii europeni în siguranță, în timp ce zborurile din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE continuă într-un ritm rapid.
CITIȚI ȘI:
