Expert român, la Moldova 1: „Amenințările Iranului sunt limitate de scuturile NATO”
Un atac iranian asupra României este puțin probabil în situația barierelor succesive de apărare ale NATO și a costurilor tehnologice imense pe care Teheranul nu și le poate asuma în prezent. Deși riscurile economice sunt imediate, umbrela de securitate NATO și infrastructura defensivă antirachetă oferă protecție în fața oricăror eventuale represalii militare, susține expertul în științe politice Laurențiu Pleșca, în contextul amenințărilor la adresa securității naționale, legate de poziționarea României drept pilon logistic pentru forțele americane.
Potrivit analistului, Bucureștiul a depășit stadiul de simplu membru protejat și și-a asumat rolul de platformă operațională pentru echipamentele militare americane.
„România încearcă să se definească ca un actor NATO în flancul Estic care nu este doar un beneficiar de securitate, ci încearcă să devină de fapt un furnizor activ de securitate regională. România a dat curs solicitării invitației Statelor Unite în a sprijini dislocarea temporară pe teritoriul țării a unor echipamente și forțe militare americane suplimentare, pe lângă cele care au fost până acum. Dar, foarte mare atenție, este în scop defensiv”, a declarat Laurențiu Pleșca la Moldova 1.
Strâmtoarea Ormuz și impactul economic global
Expertul a subliniat vulnerabilitatea României și a partenerilor occidentali cauzată de blocajele de pe rutele comerciale vitale pentru piața energetică globală.
„Acest conflict din Orientul Mijlociu, de fapt, afectează foarte mult țările din vecinătate, și chiar partenerii transatlantici, partenerii europeni, inclusiv România. Având în vedere șocurile economice prin prețurile la carburanți, prețurile la gaze, vedem un trafic tot mai scăzut în strâmtoarea Ormuz, care de fapt reprezintă 20% din traficul economic global al lumii”, a explicat expertul.
România, de la beneficiar la furnizor de securitate NATO
Referitor la capacitatea de apărare în fața amenințărilor directe, Pleșca amintește că infrastructura antirachetă din România a fost concepută tocmai pentru a neutraliza vectori de atac provenind din zone precum Iranul.
„Acest scut antirachetă, când a fost instalat pe teritoriul României, se spunea că este împotriva unui eventual atac din partea Iranului, chiar dacă știm cu toții că mai iminent ar fi probabil un atac poate din partea Federației Ruse”, a subliniat politologul.
Limitările Teheranului: Costuri uriașe pentru o țintă îndepărtată
„Până la România, sunt cel puțin câteva scuturi NATO pe teritoriul Turciei. Ar însemna că Iranul trebuie să folosească forțe extrem de costisitoare și rachete balistice care să aibă o distanță foarte mare și nu posedă în momentul de față un arsenal atât de mare pentru a cheltui astfel de rachete în a ținti, de exemplu, România. Deci, scopul Iranului în acest moment este să angreneze în conflict poate cât mai multe țări care adăpostesc baze militare americane”, a punctat Laurențiu Pleșca.
Divergențele Washington - Tel Aviv
În plan geopolitic, expertul observă o disonanță între SUA și Israel: în timp ce Ierusalimul vizează o schimbare de regim la Teheran, Washingtonul încearcă să evite un război de uzură care ar putea destabiliza administrația americană în prag de alegeri.
„Mare atenție la izul electoral, în dezbaterea americană, în politica internă, prețul la pompă este mereu cel ce decide cine câștigă alegerile”, a concluzionat Laurențiu Pleșca.
Israelul împreună cu SUA au început să lovească Iranul pe 28 februarie, președintele american Donald Trump explicând această campanie prin necesitatea eliminării amenințărilor din partea regimului iranian.
Teheranul a răspuns atacurilor, ceea ce a dus la escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și la creșteri de preț pe piața internațională a carburanților, în contextul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.
CITIȚI ȘI:
