Tot mai multe localuri din capitală aleg denumiri în limbi străine. Opiniile specialiștilor și ale locuitorilor
Tot mai multe localuri din capitală aleg denumiri în limbi străine sau în combinații ruso-române, româno-engleze, în încercarea de a atrage clienții. Chișinăul devine astfel modern și divers, însă apare o întrebare firească: promovăm suficient limba română? Locuitorii capitalei consideră că utilizarea excesivă a denumirilor străine reduce prezența limbii române în spațiul public. În același timp, specialiștii în branding susțin că aproximativ 90 la sută dintre proprietarii de localuri nu apelează la profesioniști atunci când aleg numele afacerii lor și, astfel, nu reușesc să obțină succesul dorit.
Chișinăul de astăzi este împânzit de localuri cu denumiri care se vor originale și interesante, inspirate din filme din cultura latino-americană ori franceză. Câțiva locuitori ai capitalei spun că au observat transformările lingvistice și afirmă că li se pare ciudat că s-a uitat de limba română și denumirile apropiate culturii și tradiției locale:
„Eu cred că nu prea sună frumos. Ar trebui cuvintele noastre din moși-strămoși care sunt. Cel mai mult mă uit că scriu în limbi străini, în limba engleză. Unele lucruri nu le cunosc, eu nu cunosc limba engleză, dar de ce trebuie noi în Moldova să avem inscripții în limba engleză?”.
„Eu nu sunt din oraș, dar cred că ar fi bine totul în limba română să fie, toate denumirile, adică nu în limba rusă și în alte limbi străine, pentru că nu cunoaștem ce reprezintă denumirea dată. Ar fi de dorit în limba română ca să vedem, poate localul aparținea cuiva, unde-i numele sau familia”.
„Nu e ok, pentru că nu ne reprezintă, nu. Suntem totuși moldoveni”.
„Fiecare la dorință, dacă e proprietar, are dreptul să pună oricare denumire care dorește”.
„Eu cred că este cineva care supraveghează, numai că nu se implică”.
În încercarea de a afla cine ține evidența denumirilor, jurnalista de la Radio Moldova a apelat la responsabilii din cadrul Primăriei Chișinău. Purtătorul de cuvânt, Vasile Chirilescu a explicat că autoritățile publice municipale sunt responsabile doar de modul în care sunt amplasate bannerele antreprenorilor, nu și denumirile acestora.
Comisia care verifică în anii 90 denumirile afișate pe frontispiciul localurilor nu mai este activă de mult. Jurnalista a verificat și alte surse, inclusiv filologi, iar firul a condus-o până la Agenția Servicii Publice (ASP).
Într-un răspuns pentru Radio Moldova, reprezentanții ASP au precizat că denumirea unei persoane juridice poate include și cuvinte din alte limbi care se scriu cu caractere latine și, de obicei, între ghilimele. Înregistrarea unei denumiri poate fi refuzată atunci când aceasta coincide cu alte nume deja înscrise, conține nume notorii sau contravine normelor morale, precum și alte situații prevăzute de Articolul 9 din Legea 220, se mai arată în răspunsul ASP.
Specialistul în branding, Nicolae Borș, susține că foarte puțini proprietari lucrează cu profesioniști atunci când aleg numele unui restaurant sau al unei cafenele. Majoritatea se inspiră din istorii familiale, după consultări cu rude sau părinții. Totuși, combinațiile de cuvinte străine, expresiei sau litere alese astfel, deseori nu creează o imagine memorabilă și nu aduc succesul așteptat.
„Foarte mulți oameni care au mai fost peste hotare asociază cu companii de peste hotare, se gândesc că ar fi bine ceva ca idee în limba engleză, sau diacritice, componente etc. Este bine când optăm pentru o companie locală, să fie ușor de pronunțat, de memorizat, pe înțelesul tuturor. Este bine să ne gândim la un nume în engleză când dorim ca produsul, compania, serviciul să se extindă internațional”, a subliniat specialistul în branding.
Aceeași opinie este împărtășită de specialista în naming, Iulia Brijataia, reprezentanta unei companii autohtone de branding, care a elaborat mai multe denumiri de afaceri deja cunoscute în țară. Mai mult, ea recomandă antreprenorilor cu planuri serioase de viitor să aleagă o denumire pe care să o înregistreze legal, astfel încât să se poată poziționa mai bine pe piață.
„Numele este acel care acumulează capitalul nematerial, adică impresia despre brand și relația cu consumatorul. Dacă un nume este ales bine, acesta va face munca și viața mai ușoară. Dacă este ales prost, creează obstacole și obligă să cheltuiți mai mult bani încercând să depășiți bariera în a câștiga simpatia publicului”, susține Iulia Brijataia.
„Eu cred că noi avem tradiții frumoase și am putea întotdeauna să găsim ca să sune frumos. În al doilea rând, această denumire să spună ceva. Desigur, sunt de acord că ceea ce vedem noi, în majoritatea cazurilor nu sunt reușite, ca și arhitectura unui oraș. Desigur că noi nu putem fugi de dezvoltarea tehnologiei și apar noțiuni noi, dar întotdeauna trebuie totuși să găsim modalitatea de a numi lucrurile în limba mamei, trebuie să ne protejăm limba”, a declarat academicianul Ion Tighineanu, președintele cele mai mari instituții științifice din țară.
Specialiștii în branding spun că numele este primul contact pe care îl are un local cu clienții săi. Deși alegerea poate părea o decizie simplă, aceasta merită o atenție specială.
Autor: Svetlana Bogatu
