Expert IPRE, despre reforma APL: „Scopul final este ca primăriile să iasă din cercul vicios al lipsei de resurse”
Reforma administrației publice locale (APL) este inevitabilă în contextul fragmentării actuale, însă succesul acesteia va depinde de modul în care va fi implementată. Fără o claritate instituțională, obiective bine definite și resurse, există riscul ca reorganizarea să nu producă rezultatele așteptate pentru cetățeni, susține co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Adrian Ermurachi.
Esența reorganizării administrative rezidă în capacitatea de a oferi cetățenilor infrastructură, acces la servicii și locuri de muncă.
„Important este să privim scopul final, unde oamenii să aibă într-adevăr servicii mai bune, primăria să fie mai puternică și să poată să atragă locuri de muncă și capacitate fiscală mai înaltă, servicii suplimentare de aprovizionare cu apă, gestionare deșeuri împreună – lucruri foarte importante, atunci când vine vorba despre o primărie mică care din contul resurselor proprii nu poate să realizeze. Dar, fiind amalgamată într-un grup mai mare, poate să realizeze acest lucru și să asigure o administrare mai eficientă a resurselor pe care le au”, a declarat Adrian Ermurachi, la Moldova 1.
Un calendar sub presiunea timpului prin stimulente financiare
Disproporția de pe harta administrativă, unde peste 87% din primării deservesc comunități sub pragul minim de 3.000 de locuitori, expertul avertizează că scopul reorganizării este o creștere a calității serviciilor oferite cetățeanului.
„E un termen foarte relativ, în condițiile în care el trebuie să răspundă ce rezultat va genera această reformă, pentru că numărul populației de 3.000 trebuie să genereze ceva. Acesta este doar un criteriu de la care trebuie să plece și el este important, dar trebuie să vedem ce generează acest criteriu”, a mai explicat reprezentantul IPRE.
Expertul face o distincție între procesul de unire normativ, impus prin lege, și cel benevol al localităților, care vor beneficia de triplarea fondurilor oferite de stat.
„Cred că trebuie clarificat foarte bine, pentru că stimulentele financiare se referă la amalgamarea voluntară, deci este un proces diferit decât amalgamarea normativă. Ele totuși sunt diferite, dar se completează una pe alta. Stimulentele se referă la cei care intră în amalgamare voluntară, este ceva diferit decât ceea ce vorbea secretarul general. Dacă mă întrebați dacă triplarea acestor stimulente este suficientă, bani niciodată nu sunt suficienți în condițiile în care autoritățile publice locale nu au infrastructură, au deficit de resurse și tot așa, mai departe. Dar cel puțin este un impuls ca ei să poată să iasă din acest cerc vicios și să poată să primească anumite proiecte la nivel local”, a punctat Adrian Ermurachi.
De la 32 la 10 raioane - reorganizarea competențelor
Prin trecerea la nivelul administrativ secundar, expertul susține că reducerea numărului de raioane trebuie privită drept o oportunitate de a redefini rolul acestor structuri menite pentru atragerea investițiilor.
„Nu cred că reducerea de la 32 la 10 este o schimbare majoră în condițiile în care raioanele noastre astăzi au rămas cu un rol relativ formal, competențele lor sunt destul de reduse raportat la resursele umane. Dacă se va merge pe versiunea de 10, important este să vedem competențele lor. Pentru că într-adevăr am văzut că ar urma să fie revăzute practic integral competențele, să fie focusate pe proiecte mari, să pună accentul pe atragere de investiții. Și dacă va fi așa, înseamnă că este un nivel rezonabil”, a subliniat co-directorul IPRE.
Potrivit expertului, succesul reformei depinde exclusiv de capacitatea de mobilizare a resurselor până la alegerile locale din 2027, pentru a se evita un eșec post-implementare.
„E un termen destul de ambițios, pentru că s-a consumat foarte mult timp până la etapa la care s-a luat decizia de a intra în acest proces de reformă. Nu zic că este imposibil, este destul de ambițios. Acum important este câte resurse vor fi mobilizate ca această reformă să fie făcută ca la carte și să nu avem un impact negativ post-reformă”, a declarat Adrian Ermurachi.
Datele oficiale arată că 776 din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, adică peste 87% din total. În aceste condiții, veniturile proprii sunt reduse - în jur de 11%, iar restul bugetelor este acoperit din transferuri de la stat. Această structură afectează direct dezvoltarea locală. O parte importantă din bani este cheltuită pentru funcționare, iar investițiile rămân limitate. În același timp, lipsa resurselor se reflectă în accesul la servicii de bază.
Potrivit Reformei APL, primăriile mici din R. Moldova vor fi comasate, iar pragul minim va fi de 3.000 de locuitori, în timp ce numărul raioanelor va fi redus de la 32 la 10. În paralel, serviciile publice vor fi reorganizate, iar stimulentele financiare pentru primării vor fi triplate. Acestea sunt principalele măsuri propuse de Guvern în conceptul de reformă a administrației publice locale (APL).
Reforma propusă de Guvern, generează reacții împărțite în rândul aleșilor locali și experților. Dacă unii văd în amalgamarea primăriilor o șansă reală de dezvoltare și modernizare a serviciilor publice, alții atrag atenția că proiectul este încă prea general și lasă fără răspuns întrebări esențiale privind modul de implementare a reformei.
Conceptul Reformei APL urmează să fie prezentat pe 9 aprilie în plenul Parlamentului.
CITIȚI ȘI:
