OPINII | Din 32 de raioane vor rămâne 10: Ce spun președinții de raioane despre reforma APL
Conceptul reformei administrației publice locale, făcut public pe 8 aprilie de Guvern, prevede inclusiv reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Autoritățile evită să spună ce raioane vor fi comasate și care sunt cele zece care vor rămâne, precizând doar că reducerea unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi reprezintă, la fel ca și amalgamarea primăriilor, o soluție pentru eficientizarea serviciilor publice și atragerea fondurilor europene. Președinții de raioane recunosc necesitatea schimbărilor, dar au rezerve legate de modul în care va fi implementată reforma.
Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, actuala structură administrativă este fragmentată și ineficientă, iar noile unități mai mari vor putea gestiona proiecte regionale importante - de la infrastructură și spitale, până la dezvoltare economică și transport.
Dionisie Ternovschi, președintele raionului Ungheni: „După toți parametrii, Ungheniul nu poate fi scos din formulă”
Președintele raionului Ungheni, Dionisie Ternovschi, susține reforma, dar insistă ca aceasta să fie construită pe centre deja dezvoltate.
„Municipiul Ungheni este al treilea ca mărime din Republica Moldova. Acum, având în vedere amalgamarea care are loc între primăriile locale, va deveni un centru cu 40.000 de locuitori, pentru că se amalgamează cu alte șapte primării. Dezvoltarea economică este a treia după Chișinău și Bălți.
Nu mai spun deja de conexiunile și toată infrastructura care nu există nicăieri în țară - vorbim de poduri peste Prut, de autostrada care va fi și multe altele. Deci, ar fi straniu să ne gândim ca Ungheniul să nu fie centrul raionului nou creat.
Pur și simplu, după toți parametrii posibili și imaginabili, Ungheniul nu poate fi scos din formulă. Nu mai spun despre cât este dezvoltată infrastructura Consiliului Raional la nivel de departamente și secții, care dezvoltă proiecte și atrag fonduri și investiții.
Deci, nu văd cum Ungheniul să fie scos din ecuație. Cumva, natural s-a creat o regionalizare pe Ungheni-Călărași-Sângerei. Pragmatic vorbind, Ungheniul trebuie să fie centrul raional”, a declarat Ternovschi, pentru Teleradio-Moldova.
În plus, președintele de raion consideră că reforma este necesară și vine într-un moment potrivit, iar reducerea numărului de primării și consolidarea structurilor administrative sunt pași corecți pentru a face administrația mai eficientă și mai funcțională.
Vadim Roșca, președintele raionului Fălești: „Dacă o facem acum greșit, o vom face din nou și Moldova nu își permite asta”
„Reforma teritorial-administrativă este una foarte scumpă. Cred că este cea mai scumpă reformă din toate. Și dacă acum o facem cu 10 raioane, pe urmă o să fim nevoiți să facem alta? Republica Moldova nu este așa de bogată.
Ar fi cazul acum să o facem bine, ca mult timp să fie bună. Eu consider că trebuie să fie trei regiuni - Nord, Centru și Sud. Acele 10 vor fi foarte mici și nu vor fi eligibile la toate proiectele, inclusiv cele europene.
Și primăriile trebuie să fie mai mari, nu de 3.000, dar de la 5.000 – 7.000 mii în sus. Dacă avem două localități, investițiile se duc într-una și cealaltă rămâne în urmă. Dacă sunt mai multe localități, investițiile se distribuie și avem uniformitate.
Reforma trebuie făcută dintr-o lovitură, chiar dacă va fi un șoc la început. Dar trebuie făcută corect, pentru că altfel revenim la ea peste câțiva ani și costurile vor fi și mai mari”, a comentat președintele raionului Fălești, pentru Teleradio-Moldova.
Nicolae Popa, președintele raionului Leova: „Nu pot să mă împotrivesc reformei”
„Am participat la consultări în cadrul Guvernului. S-a discutat despre reducere, dar nu cunoșteam numărul cât o să fie. Adică, nu ni s-a spus foarte clar. Urma să fie discuții în teritoriu și după asta o decizie.
Eu, ca persoană sau ca președinte de raion, nu pot să mă împotrivesc reformei, dar evident că este o necesitate de a reforma administrația publică locală. Este o reformă care urma să aibă loc și mai înainte, dar, părerea mea, este întârziată.
Aș vrea ca raionul să rămână, dar îmi dau seama că avem o scădere semnificativă a populației și nu este clar dacă vom mai exista ca raion”, a menționat Nicolae Popa.
Alexandru Catan, președintele raionului Căușeni: „Căușeniul corespunde, dar decizia rămâne la centru”
Președintele raionului Căușeni spune că, din punct de vedere al populației și al capacității administrative, raionul ar putea fi luat în calcul drept centru regional, însă decizia finală aparține autorităților centrale.
„Dacă luăm după numărul de populație, Căușeniul corespunde, dar decizia rămâne să fie luată de autorități centrale. Noi o să ne conformăm, o să lucrăm așa cum ni se va cere și o să fie în beneficiul oamenilor.”
Eu sper ca noi, Căușeniul, să fie centru. Sper ca om, ca cetățean, ca locuitor al acestui raion, să rămână. Noi deja ne-am pregătit pentru astfel de reformă, am făcut restructurări la nivel de activitate, birouri, echipă, gândindu-ne că ar putea deveni un centru. Ținând cont că era cândva județul Tighina cu sediul în Căușeni, m-am gândit că ar fi oportun și foarte bine ca să fie regiune, raion să fie Căușeni și raioanele de mijloc să fie parte a regiunii”, ne-a spus Alexandru Catan.
Acesta susține că, indiferent de configurația finală, reforma trebuie să fie orientată spre cetățean și să nu complice accesul la servicii.
Raionul Taraclia nu va fi comasat, dar va fi transformat în municipiu
Reforma administrației publice locale face parte dintr-un concept mai amplu prezentat de Guvern pe 8 aprilie 2026, care vizează reorganizarea sistemului administrativ, considerat în prezent prea fragmentat și ineficient. Autoritățile propun consolidarea localităților mici în unități mai mari, capabile să gestioneze mai bine resursele și să atragă investiții.
Una dintre principalele schimbări vizează primăriile. Potrivit conceptului, o unitate administrativă ar trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori pentru a fi viabilă din punct de vedere financiar și administrativ. În aceste condiții, numărul specialiștilor din primării ar urma să crească semnificativ - până la 10-20 de angajați - față de 4-6 în prezent, ceea ce ar permite oferirea unor servicii publice mai diverse și mai eficiente.
De asemenea, Guvernul propune reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, acestea urmând să fie reorganizate ca centre de dezvoltare regională, capabile să gestioneze proiecte mari de infrastructură, servicii medicale, transport sau dezvoltare economică.
Procesul de amalgamare a fost gândit inițial ca unul voluntar, însă autoritățile încearcă să îl accelereze prin simplificarea procedurilor. Astfel, se propune reducerea birocrației, mai multă flexibilitate în alegerea centrului administrativ și eliminarea unor restricții, inclusiv cele legate de distanța dintre localități. În același timp, Guvernul promite stimulente financiare mai consistente pentru comunitățile care aleg să se unească. Un proiect de lege în acest sens a fost deja votat în prima lectură de Parlament.
O excepție de la regula generală este raionul Taraclia, unde majoritatea populației este de etnie bulgară. Acesta nu va fi comasat în același mod ca celelalte raioane, ci ar urma să fie transformat într-un municipiu de nivelul II, păstrându-și identitatea locală, dar beneficiind de o administrație consolidată.
Autoritățile justifică necesitatea reformei prin faptul că majoritatea primăriilor sunt prea mici și depind în mare măsură de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce limitează capacitatea de dezvoltare. În acest context, amalgamarea este văzută ca o soluție pentru creșterea capacității administrative și pentru accesarea mai eficientă a fondurilor, inclusiv a celor europene.
Părerile în rândul aleșilor locali și experților sunt împărțite. Deși ideea consolidării este, în general, acceptată, există rezerve legate de modul concret de implementare. Unii primari atrag atenția că succesul depinde de resursele financiare și de capacitatea de a atrage specialiști, iar fără aceste condiții, simpla comasare nu ar rezolva problemele existente.
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin că proiectul rămâne, deocamdată, prea general și nu oferă suficiente clarificări privind organizarea noilor structuri, atribuțiile acestora și modul în care vor fi asigurate serviciile publice după reorganizare.
Totodată, există îngrijorări legate de impactul asupra autonomiei locale și a reprezentării comunităților. Unele voci avertizează că, în lipsa unor consultări extinse și a unor mecanisme clare, reforma ar putea reduce accesul direct al cetățenilor la servicii și influența autorităților locale în luarea deciziilor.
CITIȚI ȘI:
