SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Mult amânata reformă administrativ-teritorială și interesele Rusiei în impasul politic de la Comrat
Prinde contur reforma administrativ teritorială, despre care se discută de peste un deceniu, dar ale cărei costuri, inclusiv politice și electorale, nu a dorit să și le asume nicio guvernare, deși vorbim despre o reformă inevitabilă într-un stat fragmentat în sute de primării și zeci de raioane fragile administrativ și financiar. Iar dezechilibrul este evident. 87 la sută dintre primării au sub 3.000 de locuitori, se confruntă cu multiple constrângeri și acoperă în total 40 la sută dintre cetățenii țării. În timp ce alte 42 la sută intră în aria de competență a doar 3 la sută dintre primării.
Conceptul reformei, prezentat de Guvern, după luni de dezbateri și consultări, a stârnit discuții contradictorii. Printre întrebările care rămân încă deschise sunt: cum la modul practic se va realiza reforma, ce impact va avea asupra comunităților, cât de optim este pragul minim de 3.000 de locuitori per primărie, este suficientă triplarea stimulentelor financiare, cum se va realiza amalgamare normativă din octombrie, care vor fi cele 10 raioane rămase și cu ce atribuții. Termenul pe care și l-au propus autoritățile pentru amalgamarea primăriilor până la alegerile locale din 2027 este ambițios, dar nu imposibil, afirmă experții. Noul concept al reformei este analizat în noua ediție a emisiunii „Sinteza Săptămânii” de la Radio Moldova.
Previzibil, oponenții politici și-au reactivat criticile alarmiste și insistă în continuare pe organizarea unui referendum. S-au amplificat și falsurile online despre reforma administrativ teritorială care, firește, va fi exploatată pe larg de propaganda rusă. Una din țintele războiului hibrid va fi să compromită și această reformă, inclusiv prin generarea nemulțumirilor sociale și stimularea diviziunilor interne.
Cert este că reforma nu mai poate fi pusă pe pauză. Își propune să soluționeze problema fragmentării excesive, să consolideze primăriile, inclusiv să le sporească autonomia financiară și să transforme raioanele în platforme de dezvoltare regională și economică. Este și un pas important în procesul de aderarea a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Se estimează că va crește capacitatea administrației locale de a absorbi fonduri europene.
O schiță alternativă a reformei, elaborată de antreprenorul Vasile Tofan, propune preluarea modelului statelor baltice prin crearea a 40 de municipalități puternice, construite în jurul centrelor raionale și eliminarea raioanelor ca nivel administrativ. Autorul consideră că reforma anunțată de guvern ar fi timidă. E un pas înainte, dar unul mult prea mic pentru dimensiunea problemei.
Reforma administrativ-teritorială trebuie corelată cu o reformă amplă a descentralizării fiscale, a notat într-o analiză directorul executiv al Centrului Expert-grup, Adrian Lupușor. Potrivit expertului, pragul minim de 3 mii de locuitor per primărie propus de Guvern este justificat, însă dimensiunea populației nu reprezintă factorul determinant al performanței fiscale locale.
Republica Moldova urmează să primească cea mai substanțială finanțare din Planul de Creștere în valoare totală de 1,9 miliarde de euro în primele luni ale anului 2028. Banii sunt condiționați de reforme, iar cele mai complicate au fost lăsate pentru a doua jumătate a anului 2027, a explicat viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov la emisiunea „La 360 de grade” la Radio Moldova. În prezent Republica Moldova este țara cu cea mai înaltă rată de realizare a acestor reforme.
Din 2028 Republica Moldova va beneficia și de fonduri de pre-aderare. Cristina Gherasimov a reiterat că Republica Moldova își dorește o aderare deplină la Uniunea Europeană, dar ar putea accepta eventual și una parțială, ca o soluție la blocajul politic din interiorul uniunii.
Vorbind despre reintegrarea țării, Cristina Gherasimov a reiterat că este un proces paralel cu cel de aderare. Republica Moldova este interesată ca reintegrarea să se producă până la momentul aderării, dar aceasta nu este o condiționalitate a Uniunii Europene, a precizat viceprim-ministru, dar nu a exclus că problema reintegrării ar putea fi ridicată când va fi luată decizia finală privind aderarea Republicii Moldova.
Parcursul european al Republicii Moldova este o ancoră care menține țara în lumea democratică, a declarat președinta Maia Sandu într-o vizită oficială în Irlanda, care va prelua, de la 1 iulie, președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului a amintit că, în 2004, sub președinția Irlandei, Europa a realizat cea mai mare extindere din istoria sa. Ne dorim ca Irlanda să manifeste aceeași viziune și solidaritate pentru cauza Moldovei de astăzi, pentru a putea face pași decisivi înainte, a declarat Maia Sandu.
Impasul politic și electoral din Găgăuzia se prelungește. Alegerile pentru Adunarea Populară de la Comrat au fost blocate din nou, după ce Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile legislativului regional privind stabilirea datei alegerilor pe 21 iunie, constituirea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și aprobarea regulamentului de organizare a scrutinului. Adunarea Populară a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție.
Deznodământul va depinde de verdictul pe care îl va da Curtea Constituțională sesizată de Ministerul Justiției cu solicitarea de a verifica mai multe norme legale, inclusiv cele care permit Adunării Populare să aprobe componența autorității electorale din autonomie și să stabilească particularitățile organizării alegerilor regionale.
În ajun, legislativul din autonomia găgăuză a aprobat o declarație în care a acuzat guvernarea centrală că ar sabota organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și ar încălca astfel drepturile fundamentale ale locuitorilor autonomiei.
Acuzațiile au fost respinse de președintele Parlamentului Igor Grosu, care a declarat că se încearcă perpetuarea unei poziții care contravine Codului electoral. Șeful legislativului a subliniat că alegerile pentru adunarea populară, care trebuiau să aibă loc încă în noiembrie anul trecut, trebuie organizate în acest an.
Disputa dintre Chișinău și Comrat ține de modul în care este denumită și organizată autoritatea electorală regională. Autoritățile centrale consideră că denumirea „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” creează confuzie juridică și poate sugera existența unei instituții paralele cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Chișinăul insistă ca procesul electoral din autonomie să fie organizat în conformitate cu legislația națională, pentru a evita conflicte de competență și probleme de legalitate. La Comrat, însă, această poziție este interpretată ca o limitare a autonomiei locale. În spatele acestei dispute juridice sunt însă interese rusești, subliniază experții.
S-au împlinit 17 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, un moment de cotitură care a consemnat ruperea de influențele Federației Ruse și ancorarea Republicii Moldova în spațiul de civilizație europeană. 17 ani de incertitudine cu multiple întrebări încă deschise și cu o justiție încă datoare cu adevărul și dreptatea.
7 aprilie rămâne așadar o zi simbolică pentru activismul civic în Republica Moldova, dar și o lecție dură despre ce se întâmplă când statul alege forța în locul dialogului. Iar reacția represivă a regimului de atunci a subliniat necesitatea unor instituții puternice și echitabile, capabile să reprezinte interesele tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea lor politică.
Deși inițial au amplificat tensiunile din societate, consecințele acestor proteste au stimulat dezbaterea națională despre drepturi, libertăți și responsabilitatea colectivă pentru viitorul european al țării.
