Calea spre regimul fără vize | Iulian Groza: „A fost un proces complex de negocieri cu UE”
Obținerea regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană (UE) a fost rezultatul unui amplu proces de reforme structurale și negocieri, care a transformat instituțional și legislativ țara pe parcursul anilor. Meritocrația este instrumentul prin care Republica Moldova va putea asigura și statutul de „cetățeni europeni cu drepturi depline”, susține directorul executiv IPRE, Iulian Groza.
Un proces complex, bazat pe reforme interne
Succesul Republicii Moldova în liberalizarea regimului de vize a fost rezultatul unei strategii în care Chișinăul a reușit să demonstreze Comisiei Europene că este deja „cu un pas înainte” în implementarea standardelor.
„A fost un proces foarte complex, parte din dialogul de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană. A fost nevoie să facem mai multe schimbări și transformări pe intern, pentru ca să creăm și cadrul legislativ, și instituțional, ca să facem față standardelor europene, să ne asigurăm că există instituții care funcționează în așa fel încât Republica Moldova să poată să valorifice toate beneficiile oferite de regimul fără de vize cu UE”, a declarat Iulian Groza, în emisiunea Zi de Zi, de la Radio Moldova.
De la facilitarea vizelor la dialogul oficial cu UE
Fostul oficial explică că procesul de liberalizare a fost structurat pentru a testa nu doar capacitatea de scriere a legilor, ci și reziliența administrativă a statului.
„În 2006 am pornit discuțiile pe Acordul de facilitare a regimului de vize. S-a discutat foarte mult cum să se îmbunătățească procedura de eliberare Schengen, era și un Centru comun de vize, după care a fost lansat un parteneriat de mobilitate europeană. Treptat, R. Moldova a convins statele membre și Comisia Europeană că acest dialog trebuie lansat și cu noi. Îmi aduc aminte că am lucrat împreună cu echipa de la minister și toate instituțiile pentru ca să facem o evaluare a gradului nostru de respectare a condițiilor. Am luat atunci modelul foii de parcurs a Muntenegrului, care avea la momentul respectiv o foaie de parcurs din partea UE, și am făcut o autoevaluare în care am constatat că în peste 50 la sută din condiții impuse noi deja avansasem”, susține Iulian Groza.
Două etape decisive: legislație și implementare
Expertul IPRE a detaliat că mecanismul tehnic al liberalizării a presupus două etape ale Planului de Acțiuni: partea de legislație și partea de implementare a legislației.
„În prima etapă trebuia să facem ce știm noi mai bine ca țară – să adoptăm legi, dar să ne asigurăm că aceste legi sunt conforme cu rigorile, noile standarde europene. De fiecare dată, Comisia Europeană și statele membre evaluau în ce măsură noi reușim să facem acest lucru. Și, în a doua etapă – faza de implementare, deja trebuia să facem față standardelor și criteriilor care arată că instituțiile funcționează conform legilor adoptate”, a declarat Groza.
Decizia politică și momentul istoric din 2014
Convingerea partenerilor europeni a fost rezultatul unui efort diplomatic susținut, punctează expertul: „Doar așa am reușit să convingem: lucrând cu fiecare stat membru, conlucrând cu Comisia Europeană, convingând că Moldova, cetățenii moldoveni merită acest regim fără de vize. A fost o decizie luată în toamna 2013, iar în aprilie 2014 deja regimul fără de vize a fost instituit”.
Libertate cu reguli: responsabilitatea cetățenilor
Reprezentantul IPRE atenționează că regimul fără vize implică respectarea strictă a condiționalităților: călătoria fără viză nu înseamnă că nu există reguli pe care trebuie să le respectăm în așa fel încât să beneficiem de el în continuare.
„Statele membre verifică în ce măsură cetățenii noștri care călătoresc au bilet dus-întors, cazare, bani suficienți sau asigurare medicală. Toate aceste lucruri sunt legate exact de această posibilitate de călătorie pe termen scurt, să nu ne aflăm mai mult de 90 de zile timp de jumătate de an”, mai explică Groza.
Următorul pas: integrarea deplină în spațiul european
În contextul negocierilor de aderare, liberalizarea vizelor este doar o etapă, iar „Moldova are și obiectivul să extindă respectarea și implementarea legislației Schengen”, fapt ce va oferi și mai multe oportunități.
„Trebuie să punem accent pe armonizarea în continuare a legislației noastre, să avansăm negocierile în așa fel încât, într-o perspectivă previzibilă, să devenim parte a Uniunii Europene. (...) Atunci cetățenii noștri, treptat, vor putea să beneficieze de celelalte drepturi ca și toți ceilalți cetățeni ai UE”, a conchis Iulian Groza, la postul public de radio.
Regimul liberalizat de vize cu UE a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014, Republica Moldova fiind prima țară din cadrul Parteneriatului Estic care a beneficiat de această facilitate. Decizia de eliminare a vizelor a fost rezultatul unui amplu proces de reforme, axat pe securizarea frontierelor, gestionarea migrației și implementarea standardelor europene în emiterea documentelor biometrice.
Datele Ministerului Afacerilor Externe atestă că, în cei 12 ani de la implementare, peste 2,7 milioane de moldoveni au trecut granițele spațiului Schengen, generând un flux total de aproximativ 21 de milioane de traversări. Popularitatea acestei libertăți a crescut exponențial; de la 158.000 de beneficiari în primul an (2014), la aproape 891.000 în 2019.
De asemenea, datele furnizate de Agenția Europeanăp pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) confirmă o rata refuzurilor de intrare în UE pentru moldoveni de doar 0,3% – 0,4%.
CITIȚI ȘI:
