Raportul dintre angajați și pensionari, critic în R. Moldova: 1.1 salariați pentru fiecare bătrân
Republica Moldova se apropie de un prag critic: tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar presiunea asupra bugetului public devine tot mai greu de gestionat. Datele prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS) și Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) conturează un dezechilibru demografic accentuat, confirmat și de experți, care avertizează asupra unor riscuri majore pe termen mediu.
Potrivit statisticilor oficiale, unui pensionar îi reveneau, în 2025, doar 1.1 angajați, față de 1.7 în 2015. Evoluția este una constant descendentă: dacă în 2015 erau 676.149 de pensionari și circa 1.2 milioane angajați, în 2020 raportul a coborât la 1.2 angajați per pensionar - 690.244 de pensionari versus 834.2 mii de angajați.
În 2025, numărul de pensionari a fost de 672.207, iar al salariaților a coborât la 774.000.
Această tendință reflectă o realitate tot mai apăsătoare: fiecărui pensionar îi revine aproape un singur contribuabil, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea sistemului de pensii.
Presiunea este vizibilă și în structura bugetară. Pentru anul 2026, CNAS a planificat 34.1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate sau 33.9% din totalul cheltuielilor bugetului de stat prevăzute pentru anul curent - 100 de miliarde 570 de milioane de lei.
Pensia minimă pentru limită de vârstă constituie, în prezent, 3.264 de lei, iar pensia minimă pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani – 3.525 de lei.
Totodată, începând cu 1 aprilie 2026, pensia medie în Republica Moldova a crescut la 4.407 lei.
Datele Casei Naționale pentru Asigurări Sociale arată că circa 4.000 de persoane din R. Moldova primesc pensii care depășesc suma de 21.000 de lei lunar.
Populația R. Moldova, tot mai îmbătrânită
În paralel, datele demografice confirmă îmbătrânirea accelerată a populației.
La începutul anului 2025, în Republica Moldova erau circa 494.100 de copii sau 20.7% din populație și 616.500 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani - aproape 26%. Diferența de aproape șase puncte procentuale în favoarea vârstnicilor indică un dezechilibru structural.
Mai mult, peste 40.000 de persoane au depășit vârsta de 80 de ani.
Scăderea generațiilor de populație tânără și îmbătrânirea forței de muncă sunt provocări reale pentru piața muncii, afirmă demograful Valeriu Sainsus.
„Forța de muncă este în diminuare. Numărul generațiilor care intră pe piața muncii este de două ori mai mic, iar îmbătrânirea demografică devine tot mai accentuată”, a declarat expertul, la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialogului Social, organizat la Chișinău pe 30 aprilie.
Acesta atrage atenția că vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani și crește rapid, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru angajatori și o lipsă de înlocuire a generațiilor: „Nu avem înlocuire de generații, cele tinere sunt numeric reduse”*.
În opinia sa, soluțiile trebuie să vizeze politici integrate: reformarea sistemului educațional cu accent pe aplicabilitate practică, stimularea migrației de revenire și relansarea politicilor demografice.
„Trebuie să revenim, pe termen mediu, la o rată a fertilității de 2.2. În caz contrar, nu vom putea schimba realitățile demografice”, a avertizat demograful.
Numărul populației cu vârstă aptă de muncă s-a redus cu 25.5% în zece ani
Problema demografică este dublată de vulnerabilități structurale ale pieței muncii, a menționat, la același eveniment, expertul economic Stanislav Madan.
„În topul provocărilor, trebuie să începem cu baza demografică, pentru că, dacă vom compara datele ultimelor două recensăminte, vedem că, pe de-o parte, numărul populației totale s-a redus cu 13.6%, în timp ce numărul populației cu vârstă aptă de muncă s-a redus cu 25.5%, Trăim ultimii ani în care mai putem beneficia de dividendul demografic”, a explicat expertul.
Madan evidențiază și un paradox al pieței muncii: pe de o parte, rata de activitate este relativ scăzută, de 57 - 59% pentru grupa de vârstă 20 - 64 de ani, iar pe de altă parte, angajatorii reclamă lipsa forței de muncă.
„Acest lucru arată atât o problemă de calificări, cât și una de locuri de muncă decente”, a spus expertul.
Un alt fenomen îngrijorător este nepotrivirea competențelor, estimată la 34.6% în 2024.
„Vedem o reducere a supracalificării, dar crește subcalificarea: persoane cu studii mai reduse ocupă funcții care cer competențe mai înalte”, a explicat Madan.
Migrația rămâne un factor determinant: din scăderea totală a populației de aproximativ 380.000 de persoane între ultimele două recensăminte, circa 320.000 sunt atribuite plecărilor peste hotare. În plus, structura rural-urban accentuează problema: doar 46.4% din populație trăiește în mediul urban, față de o medie de 75% în Uniunea Europeană, ceea ce influențează negativ rata de ocupare.
În acest context, expertul pledează pentru politici publice mai proactive.
„Trebuie să valorificăm rezervele interne ale pieței muncii și să stimulăm sectoarele cu valoare adăugată mai mare”, a declarat Madan, adăugând că reducerea economiei informale și creșterea încrederii în stat sunt esențiale pentru a limita emigrarea.
În lipsa unor intervenții rapide și coerente, specialiștii avertizează că Republica Moldova riscă să intre într-o spirală dificil de controlat: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară în creștere, care ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-și onora obligațiile sociale.
CITIȚI ȘI:
