Experți: Sprijinul instituțional al României pentru R. Moldova este imun la „orgolii politice”
Criza politică din România nu va avea un impact asupra relației strategice cu Republica Moldova. Experții susțin că parteneriatul strategic dintre cele două state este consolidat sub aspect instituțional și este protejat de schimbările la nivel executiv sau politic.
Expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac atrage atenția că riscul real pentru nu este pierderea sprijinului românesc, ci modul în care Federația Rusă ar putea profita de această criză pentru a-și intensifica agresiunile informaționale și politice asupra Chișinăului.
„Republica Moldova poate să fie îngrijorată de aceste evoluții, având în vedere că în Republica Moldova locuiesc foarte mulți cetățeni români cu drept de vot și posibilitatea unor alegeri anticipate aduce după sine pierderi economice în regiune, instabilitate și, de asemenea, intensificare a pericolului rusesc. Republica Moldova ar trebui să fie îngrijorată nu prin prisma faptului că ar putea să fie abandonată de România, dar prin prisma faptului că Federația Rusă poate folosi acest prilej pentru a-și intensifica atacurile în acest moment împotriva Republicii Moldova”, a declarat analistul pentru Radio Moldova.
În context, expertul avertizează politicienii de la Chișinău să nu se lase antrenați în aceste dispute de „reformare a arhitecturii coaliției guvernamentale” și moțoiuni de demiteri.
„Vedem și un adevărat război al orgoliilor. Autoritățile de la Chișinău au așteptat tăcut această evoluție. Este important ca partidele politice pro-europene să nu încerce să tragă foloase „necuvenite” prin „declarațiile războinice” la adresa partidelor politice de la București. Având în vedere că în România lumea are o memorie politică de lungă durată și ar fi păcat ca anumite declarații să pună în pericol colaborarea dintre București și Chișinău”, a explicat expertul.
De asemenea, expertul dă asigurări că proiectele comune realizate de România și Republica Moldova, precum cele de infrastructură, energie sau educație „nu vor fi afectate” deoarece „au asigurată finanțarea”, dar „există pericole pe fonul crizelor economice și de securitate din regiune”, avertizează expertul.
„Este adevărat că prelungirea crizei politice de la București poate duce la anumite blocaje, dar conform cutumelor instituționale românești, de obicei, aceste blocaje sunt depășite cu prima ocazie”, a mai precizat Isac.
Isac, însă, reamintește că axa politicii externe este trasată de șeful statului român, ceea ce oferă o protecție în fața „turbulențelor„ parlamentare sau guvernamentale.
„Indiferent de cine a fost la guvernare la București, Republica Moldova s-a bucurat de susținerea deplină din partea instituțiilor statului român. Deci, vorbim de un sprijin instituțional care de multe ori trece neobservat, nefiind punctat de recepții fastuoase sau de alte evoluții mai spectaculoase. (...) Republica Moldova va continua să fie o prioritate pentru politica externă a României, având în vedere că în România politica externă este coordonată de președintele statului Nicușor Dan, care are în atribuțiile sale luarea deciziilor externe”, a punctat analistul.
Și experta în relații internaționale de la București, Mihaela Sirițanu a explicat în cadrul unei intervenții la Moldova 1 că divergențele dintre PNL și PSD sunt ireconciliabile la capitolul reforma administrativă și politicile fiscale: în timp ce liberalii au vizat austeritatea și reducerea aparatului bugetar, social-democrații au susținut taxarea progresivă și creșterea pensiilor. Deși PSD și AUR au cooperat pentru demiterea cabinetului, formarea unei noi majorități rămâne incertă din motive electorale.
Pentru Republica Moldova, însă riscul nu este o schimbare de abordare a Bucureștiului, ci eventualele întârzieri în luarea deciziilor strategice, în cazul în care criza se prelungește spre alegeri anticipate, susține experta.
„Depinde de cât de mult durează această instabilitate. Ar putea trece relativ ușor prin formarea unui nou guvern – fie din PSD-AUR, fie un guvern minoritar, fie continuarea cu guvernul actual. În acest scenariu, R. Moldova nu va fi prea mult afectată. Însă, dacă se produce o instabilitate de lungă durată și nu se poate forma un nou guvern, România va fi nevoită să organizeze alegeri anticipate. Atunci, orice decizii importante vor fi cel puțin întârziate. Nu cred că se va schimba neapărat politica sau atitudinea față de Republica Moldova”, a explicat Mihaela Sirițanu la Moldova 1.
Parlamentul României a demis marți, 5 mai, Guvernul Bolojan, moțiunea de cenzură fiind adoptată cu 281 de voturi "pentru". Inițiat de PSD și AUR, demersul a fost susținut de o majoritate largă, în timp ce parlamentarii PNL, USR și UDMR s-au abținut. Cabinetul a fost acuzat de gestionarea defectuoasă a economiei și de lipsa de transparență în privința activelor strategice ale statului.
În aceste circumstanțe, președintele român trebuie să cheme partidele la consultări pentru a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va avea la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Până atunci, Guvernul Bolojan rămâne interimar.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
CITIȚI ȘI:
