Fostul șef al diplomației române, la Moldova 1: „Într-un context regional aproape fără precedent, nu ne putem permite o vulnerabilitate”
Deși criza politică din România este una complexă, în context regional tensionat soluțiile politice sunt așteptate într-un termen relativ scurt. Fostul ministru român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu a dat asigurări, la Moldova 1, că direcția strategică pro-europeană și relația cu Republica Moldova rămân deziderate ferme.
„Nu ne putem permite aici, în zona Mării Negre, într-un context regional aproape fără precedent de la al doilea Război mondial, din punct de vedere al periculozității, să trenăm discuția politică de așa manieră încât să se creeze o vulnerabilitate, pentru că, în mod evident, de aceasta cineva se va folosi”, a declarat Cristian Diaconescu, în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Fostul șef al diplomației române susține că angajamentele luate de România sunt ireversibile. Dincolo de „războiul” declarațiilor de la București, direcția pro-occidentală a statului român rămâne un pilon fundamental.
„Sunt foarte multe comentarii, explicații, motivații, într-un sens sau în altul. Acum emoția este destul de serioasă, în mod evident la București, ceea ce însă îndrăznesc ca să vă asigur în dialogul dintre București și Chișinău este faptul că nimic din ceea ce ne-am asumat guvernamental până acum nu va fi schimbat și nu va exista, din câte înțeleg, vreo opțiune care să poată fi considerată anti-occidentală, anti-europeană, deci împotriva sensului fundamental al parcursului României”, a explicat Diaconescu.
Fostul ministru punctează că procesul democratic trebuie să urmeze rapid pașii prevăzuți de lege. Stabilitatea depinde acum de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate în jurul unui candidat desemnat de președinte.
„S-a exercitat o procedură democratică în Parlament și o majoritate consistentă a hotărât că acest guvern aflat în funcție, indiferent de componența sa politică, trebuie să plece. Deci, trebuie de intrat în etapa următoare constituțională și anume ca, după consultări, președintele României să desemneze un candidat. (...) În mod evident, însă, situația treptat pe măsură ce vor avea loc aceste consultări, după părerea mea, se va stabiliza. În ce formă, desigur, rămâne de văzut”, a subliniat Cristian Diaconescu.
Despre „costul economic al acestei schimbări politice”, care a început cu o cădere a leului românesc la un nivel record, fostul oficial român atenția asupra termenelor contractelor de înzestrare militară și fondurile europene care ar putea fi pierdute în lipsa unui executiv funcțional.
„Planul național de redresare și reziliență trebuie să primească niște semnale în ceea ce privește demersurile guvernamentale și nu numai din România, pentru a nu pierde banii. Sunt foarte multe elemente în discuție și, după părerea mea, rezolvarea ține cât mai mult de viteza cu care se reușește un anume tip de coagulare a unei guvernări stabile care să transmită și către societate semnalul necesar, dar și către partenerii noștri externi faptul că România rămâne predictibilă și stabilă din punct de vedere politic”, a detaliat Diaconescu.
În final, Cristian Diaconescu a anticipat că maturitatea clasei politice și limitele impuse vor asigura formarea unui guvern până la sfârșitul lunii.
„Ar fi ridicol să consider că în România ar apărea mutări dramatice așa cum s-au întâmplat la Budapesta. Președintele a spus destul de clar direcțiile în care va acționa în dialogul cu partidele, mai ales care sunt liniile roșii – sunt cele față de care întreaga societate românească este, sigur cu unele mici excepții, de acord. Evident, nu se vor crea vulnerabilități de natură să ducă România într-o zonă nefrecventabilă din partea partenerilor noștri, dar în egală măsură, sunt nevoie a fi luate măsuri în ceea ce privește sistemele economice-sociale interne. Dar va trebui extrem de rapid să se formeze un Guvern cu personalitate politică proprie”, a concluzionat fostul oficial român.
Parlamentul României a demis marți, 5 mai, Guvernul Bolojan, moțiunea de cenzură fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. Inițiat de PSD și AUR, demersul a fost susținut de o majoritate largă, în timp ce parlamentarii PNL, USR și UDMR s-au abținut. Cabinetul a fost acuzat de gestionarea defectuoasă a economiei și de lipsa de transparență în privința activelor strategice ale statului.
După moțiunea de cenzură, PNL a adoptat o rezoluție prin care solicită PSD să își asume guvernarea, a anunțat că va fi în opoziție și va susține drumul proeuropean al României.
Președintele României, Nicușor Dan a anunțat că va începe consultările informale cu partidele pentru formarea unui nou guvern. Președintele român exclude varianta unor alegeri anticipate. Până atunci, Guvernul Bolojan rămâne interimar.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
CITIȚI ȘI:
