Zero datorii la Calea Ferată a Moldovei: Angajații CFM și-au primit integral salariile restante
Angajații întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și-au primit integral salariile restante. La sfârșitul lunii aprilie curent, datoria istorică acumulată de-a lungul anilor a fost lichidată, a anunțat vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, într-o conferință de presă susținută pe 6 mai.
„Avem vești bune. (...) Pe 31 decembrie 2024, datoriile salariale erau de aproximativ 144 de milioane de lei, ceea ce însemna aproximativ nouă luni de restanțe la salarii. Pe 31 decembrie 2025, datoriile au fost reduse și au ajuns la aproximativ 49 de milioane de lei. Iar pe 30 aprilie 2026, suma datoriilor la salarii pentru angajații de la CFM este egală cu zero”, a declarat Vladimir Bolea.
Redresarea financiară a CFM a fost impulsionată de o creștere a veniturilor, care aproape s-au dublat - de la 702 milioane de lei în 2024 la 1.28 de miliarde de lei în 2025. Această evoluție a asigurat întreprinderii resursele necesare pentru acoperirea integrală a costurilor și o mai mare predictibilitate operațională. Trendul pozitiv se menține și în 2026, încasările preliminare pentru luna aprilie ridicându-se la aproximativ 232.3 milioane de lei.
Vladimir Bolea a menționat că, în paralel cu achitarea restanțelor, autoritățile lucrează la creșterea veniturilor și la modernizarea activității economice a CFM.
„Astăzi, am început să vorbim cu conducerea CFM în vederea majorării încasărilor, să dezvoltam CFM din punct de vedere economic, ca să trecem și la procesul de majorare a salariilor”, a adăugat vicepremierul.
Oficialul a ținut să evidențieze problemele de infrastructură moștenite, menționând că unele tronsoane de cale ferată au fost nefuncționale ani la rând. În prezent, sunt în toi lucrări de reabilitare pe mai multe segmente feroviare, inclusiv pe direcții strategice pentru transportul de mărfuri.
„CFM a reconstruit de la zero aproximativ 4 km de cale ferată atât largă, cât și îngustă, europeană, ceea ce permite ca aceasta să fie inclusă în traseele Căilor Ferate Europene”, a afirmat Vladimir Bolea, precizând că unele rute au fost închise încă din anul 2009.
Ministrul a anunțat și reluarea circulației de marfă pe linia Cantemir - Fălciu, care restabilește conexiunea directă cu România și permite integrarea în rețeaua feroviară europeană.
„Astăzi, rutele de marfă au fost redeschise. Se discută, Parlamentul României trebuie să voteze memorandumul, după care va fi redeschis oficial”, a precizat Bolea.
Un alt proiect major vizează tronsonul Văleni-Cahul-Giurgiulești, unde, potrivit ministrului, au fost realizate lucrări de consolidare a infrastructurii afectate de alunecări de teren.
„Săptămâna trecută, au fost finalizate atât turnarea celor 920 de piloți, cât și construcțiile de întărire a digului”, a precizat Bolea, adăugând că linia este, în prezent, funcțională.
Ministrul a insistat că redeschiderea și modernizarea rețelei feroviare vor reduce costurile logistice și vor transfera o parte semnificativă a transportului rutier pe căile ferate.
„Asta înseamnă costuri mai mici, înseamnă profituri mult mai mari”, a punctat vicepremierul, subliniind și impactul asupra exportatorilor, agricultorilor și importatorilor.
De asemenea, Vladimir Bolea a făcut referire la proiectele de integrare europeană în domeniul feroviar, inclusiv la construcția unui tronson electrificat Iași-Ungheni, finanțat parțial din fonduri europene.
„Calea Ferată a Republicii Moldova este inclusă într-un proiect împreună cu Ministerul Infrastructurii din România pentru construcția primului tronson de cale ferată europeană, electrificată după toate regulile TEN-T și el va fi de la Iași până la Ungheni. Resurse financiare au fost acordate din partea Uniunii europene, 50% este grant, 50% vor veni din partea bugetului Republicii Moldova și, în așa mod, vom construi primul tronson de cale ferată europeană electrificată, care va permite cetățenilor din Republica Moldova să circule spre Iași, ulterior spre București sau spre alte destinații, în confort maxim și cu resurse financiare mult mai puține. Transportul feroviar electric este cel mai ieftin la etapa actuală”, a precizat ministrul.
Autoritățile sunt convinse că redresarea CFM și investițiile în infrastructură vor transforma întreprinderea într-un jucător logistic regional cheie. Această evoluție va facilita schimburile comerciale și va poziționa CFM ca un pilon esențial în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Amintim că problemele financiare ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova au început în 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a urmat și în 2016, iar în 2022, situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu redeschiderea portului Odesa.
Schimbările au dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni.
În încercarea de a reduce povara financiară și de a plăti parțial datoriile salariale, CFM a scos la licitație vagoane și piese vechi, iar o parte din angajații întreprinderii au fost trimiși în concedii forțate timp de mai multe luni.
CITIȚI ȘI:
