Audieri în Parlament: Criza de pe Nistru a scos la iveală că R. Moldova nu știe cine răspunde de resursele de apă ale țării
Atacurile rusești din luna martie, care au provocat scurgeri masive de combustibil în Nistru, au forțat autoritățile să recunoască, în sfârșit, importanța strategică națională a acestui fluviu. În cadrul audierilor publice, desfășurate pe 13 mai la Parlament, oficialii și experții de mediu au analizat vulnerabilitățile sistemice scoase la iveală de acest incident și soluțiile care ar putea preveni viitoarele crize hidrologice.
Benzol și xilol în Nistru
Ministerul Mediului (ME) a avut un rol decisiv în gestionarea crizei din 10 martie, produsă ca urmare a atacului Federației Ruse asupra Centralei Hidroelectrice Novodnestrovsk, a declarat, la audieri, secretara de stat Victoria Gratii.
„Avem încă baraje instalate de protecție și de absorbție pe Nistru. Colegii de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului monitorizează în fiecare dimineață și pe parcursul zilei situația și ne informează despre starea din teren”, a precizat Victoria Gratii.
Deputatul Mark Tkaciuk a întrebat ce au făcut autoritățile în intervalul 7 - 10 martie, din momentul atacului și până la depistarea poluării la Naslavcea. O altă întrebare a vizat lipsa de transparență în publicarea rezultatelor testelor din laboratoarele din țară, precum și a celor efectuate în România.
„În urma audierilor parlamentare, ni s-a spus că în apă au fost identificate urme de benzol, toluol și xilol. Partea ucraineană spunea că este posibil să conțină și combustibil din motoarele de rachetă, care include substanțe nocive foarte periculoase, ce nu se descompun în apă și se depun la fund, reprezentând un pericol pentru viețuitoarele acvatice. Noi nu știm în care laboratoare au fost realizate testele și ce rezultate arată. Oare este informație secretă?", a întrebat deputatul.
Secretara de stat a menționat că autoritățile au fost informate doar despre atacul din 7 martie, nu și despre scurgeri. Abia pe 10 martie, când a fost depistată poluarea, au fost întreprinse măsurile necesare.
„Laboratoarele unde s-au efectuat teste sunt: Laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, laboratorul Agenției de Mediu și două laboratoare din România. Suplimentar, am solicitat analize pentru componentele pe care nu le putem testa în laboratoarele proprii – ne-am adresat unui laborator din Viena, acreditat pentru toate componentele periculoase. Când vom primi rezultatele, le vom prezenta public”, a declarat reprezentanta Ministerului Mediului.
Sprijinul României în gestionarea crizei
Specialiștii prezenți la audieri au apreciat implicarea României în primele zile ale crizei. Autoritățile au apelat și la sprijinul UE, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă.
„Am recepționat ajutor sub formă de baraje absorbante și substanțe care ajută la captarea poluării. Însă sprijinul cel mai prețios a venit din partea colegilor din România, care practic din primele zile se aflau deja pe teritoriul țării noastre și au oferit suport nu doar cu materiale, dar, cel mai valoros, cu expertiza pe care o dețin. Ulterior, s-au alăturat și colegii din Ucraina, care au intervenit în toate activitățile din teren", a declarat Victoria Gratii.
„Am reușit să localizăm poluarea în regiunea satului Unguri (raionul Ocnița). O parte din poluare a ajuns în aval, ceea ce a dus la deconectarea alimentării cu apă a orașelor Soroca, Șoldănești, Florești și a altora. A fost o decizie corectă, nu puteam pune în pericol sănătatea populației”, a adăugat Radu Cazacu, director adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”.
Trei specialiști în toată țara
În cadrul dezbaterilor a fost abordată și problema acută a lipsei de specialiști în domeniul apei și al mediului. Ministerul Mediului a confirmat existența unui dialog cu universitățile din țară pentru crearea programelor specializate.
„Putem să avem bugete, utilaje și instalații, dar să nu existe cine să efectueze analize sau să realizeze expertize tehnice la baraje ori la construcții hidrotehnice. Acesta este rezultatul a câțiva ani consecutivi fără studenți la specialități esențiale pentru domeniul nostru. Avem o situație precară legată de construcțiile hidrotehnice – în toată țara avem doi sau trei specialiști acreditați care pot efectua expertize la baraje”, a menționat Victoria Gratii.
„Trei ani la rând, programul «Alimentarea cu apă și canalizarea» nu a văzut niciun student”, a adăugat secretara de stat.
Planurile Ministerului Mediului pentru anul următor includ crearea cursurilor de recalificare pentru angajați și elaborarea unor programe universitare care să acopere specialitățile strategice.
„Avem o ședință planificată cu universitățile din țară care au specialități în domeniul mediului și al apei, pentru a identifica modalități de atragere a studenților sau de recalificare a celor deja activi în domeniu. De asemenea, Universitatea Tehnică a Moldovei pregătește pentru anul următor programe educaționale pentru trei specialități”, a declarat secretara de stat.
Instituții fără responsabilități clare
Criza de pe Nistru a scos la iveală mai multe deficiențe birocratice și instituționale care au alimentat panica în societate în zilele care au urmat.
Prima problemă identificată în timpul dezbaterilor a vizat modalitatea în care Republica Moldova a solicitat ajutor. Potrivit opiniilor exprimate la audieri, țara noastră ar fi trebuit să activeze protocoalele bilaterale Moldova-România, nu cele transfrontaliere, ceea ce ar fi grăbit intervenția statului vecin.
O altă lacună instituțională a vizat asumarea rolului de gestionare a crizei și acoperirea cheltuielilor aferente. Dezbaterile au evidențiat că, deși ME a jucat un rol important, în astfel de situații atribuțiile ar trebui să revină Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC). Cheltuielile au fost suportate de Ministerul Mediului, care nu dispune de un buget destinat situațiilor de urgență – buget care ar trebui să existe la nivelul CNMC.
Concluzia dezbaterilor a fost că în Republica Moldova responsabilitățile instituționale nu sunt clar delimitate, iar în situații de criză această lipsă de claritate poate încetini semnificativ soluționarea cazurilor excepționale. Participanții la audieri au recomandat o divizare clară a responsabilităților, cu accent pe colaborarea interinstituțională ca element-cheie în gestionarea crizelor.
„Sădiți copaci pe câmpuri agricole”
Fostul deputat și ecologistul Ilie Trombițchi a prezentat o serie de recomandări Comisiei pentru mediu, climă și tranziție verde din cadrul Parlamentului.
„Pentru a asigura Nistrul cu apă, este nevoie de împădurirea Carpaților. Această misiune îi revine exclusiv Ucrainei. Până acum nu s-a discutat deloc necesitatea stringentă a împăduririi Carpaților, care reprezintă practic singura sursă de alimentare a Nistrului”, a punctat Ilie Trombițchi.
Expertul a atras atenția și asupra deficiențelor programului național de împădurire de pe teritoriul țării.
„În prezent, acest program nu este orientat spre rezolvarea problemelor hidrologice. Avem nevoie să împădurim codrii – doar aceste păduri pot asigura serviciile ecosistemice de care au nevoie bazinele acvatice. Totodată, statul trebuie să stimuleze plantarea copacilor pe terenurile agricole. Este absolut necesar, dacă dorim să schimbăm situația. Avem prea multe terenuri agricole, iar această soluție, din păcate, nu este discutată”, a conchis Ilie Trombițchi.
Lecții învățate
Tragedia ecologică din martie a expus mai multe probleme sistemice instituționale – structuri care nu erau pregătite să acționeze în limita competențelor lor.
„Am văzut aspectele care trebuie consolidate, în primul rând capacitățile noastre de monitorizare a calității apei, consolidarea laboratoarelor și coordonarea instituțiilor”, a conchis Victoria Gratii.
Concluziile generale ale audierilor au evidențiat că, în cazul sistării apei centralizate, întreaga țară nu ar face față cu surse alternative.
Amintim că, la începutul lunii martie, un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina, inclusiv asupra Hidrocentralei de la Novodnestrovsk, a provocat scurgeri masive de ulei de transformator și alte produse petroliere în râul Nistru. Unda de poluare a ajuns ulterior pe teritoriul din nordul Republicii Moldova, iar autoritățile au intervenit cu baraje absorbante și filtre pentru a preveni extinderea contaminării spre centrul țării.
CITIȚI ȘI:
