Corespondență Dan Alexe | Casino Royale: cum Muntenegru, fosta „spălătorie de bani” a Europei ar putea deveni al 28-lea membru în 2028
Filmul cult „Casino Royale”, al 21-lea din seria James Bond (și cel mai bun produs vreodată din această franciză, după opinia autorului acestei rubrici) este, deși filmat în bună parte în Cehia, presupus a se petrece într-un cazino din Muntenegru, locul care în anii producerii filmului (2006) era perceput ca un soi de Las Vegas balcanic, sau de Monaco, o țărișoară exotică și muntoasă, cu doar 600.000 de locuitori, unde afaceriști ruși posedau o parte din turism și din industria grea și unde băncile nu puneau întrebări indiscrete clienților depozitari.
Astăzi, 20 de ani mai târziu, odată ce va trece acest lung weekend de Înălțare care va menține vreme de câteva zile funcționarii europeni departe de dosarele lor, se așteaptă prima reuniune a grupului de lucru compus din experți care vor pregăti dosarul de aderare al Muntenegrului. Ultima aderare la UE a avut loc în 2013, odată cu intrarea Croației, dar între timp a avut loc Brexitul, ieșirea Mării Britanii.
Ambasadorii la UE ai celor 27 de membri au aprobat așadar un grup, cunoscut sub numele de Grupul de lucru ad-hoc, format din reprezentanți ai țărilor Uniunii Europene, care se va întâlni periodic pentru a stabili detaliile juridice ale căii de aderare a Muntenegrului la UE.
Muntenegru și Albania sunt acum țările cele mai avansate în negocieri (reamintim că R. Moldova și Ucraina nu le-au început încă din punct de vedere oficial). Muntenegru, care și-a depus candidatura în 2008 și a obținut statutul de candidat în 2010, speră să finalizeze negocierile până la sfârșitul anului și să adere la UE în termen de doi ani.
Parcursul paradoxal și neașteptat al Muntenegrului, „Crna Gora”
Regimul proeuropean din Muntenegru care l-a înlocuit pe eternul manipulator Milo Giukanovici, a închis definitiv 14 din cele 33 de capitole care trebuie închise înainte de a se alătura UE. Statul de drept rămâne cel mai dificil obstacol, a confirmat comisara pentru extindere, Marta Kos.
Nu e de mirare. Drumul Muntenegrului spre UE a fost lung și neverosimil de întortocheat. Muntenegrul a fost unit cu Serbia până în 2006, adică până acum abia două decenii. Câțiva muntenegreni au fost chiar condamnați pentru crime de război comise în Bosnia și Croația împreună cu armata sârbă.
Apoi, vreme de trei decenii. între 1991 și 2023, Muntenegru a fost practic condus de un singur politician, fie ca președinte, fie ca prim-ministru, Milo Đukanović (Giucanovici), nominal socialist și poreclit "regele traficului de țigări" din Balcani, o vreme el bătându-l în longevitate la putere până și pe bielorusul Aleksandr Lukașenko.
Această țară membră în NATO și candidată la intrarea în Uniunea Europeană a întreținut vreme îndelungată legături foarte strânse cu Rusia, protectoare tradițională, încă din sec. XIX, a sârbilor și altor ortodocși din Balcani. O importantă colonie rusă este și azi instalată permanent în Muntenegru. Primul patron din această țărișoară de 600.000 locuitori este un oligarh rus care posedă combinatul de aluminiu, iar sectorul turismului primește mari investiții rusești.
Fostul premier și președinte Milo Đukanović a și negociat de altfel cu NATO ca Muntenegru (care împreună cu Serbia se numea încă Iugoslavia în acel moment) să nu fie bombardat în 1999. În 2016, adică acum abia 10 ani, Muntenegru adera deja la NATO, pe când același Giukanovici era, desigur, prim-ministru.
Europol îl arăta cu degetul din 2013 încoace, ca fiind legat de masivele fonduri rusești spălate în această țară mambru în NATO. În 2020, săptămânal francez Charlie Hebdo politico-satiric a numit “Muntenegru, spălătoria de bani a Europei”. Ðukanović a evoluat în permanență foarte abil între UE și Moscova, știind în același timp că populația își simte permanent afinitatea cu Serbia vecină. De altfel, confiscarea în 2019 a proprietăților bisericii ortodoxe sârbe, larg majoritară, în profitul bisericii muntenegrine creată cu această ocazie a scos o vreme toată opoziția în stradă.
Acum, această fostă "țară laundromat", cu o populație de doar 600.000 de locuitori, se pregătește să ocupe locul lăsat liber de Marea Britanie într-o Europa care va avea din nou 28 de membri... poate chiar în anul 2028.
**O „euroizare unilaterală”: paradoxul monetar al Muntenegrului **
Dacă Muntenegru își încheie rapid negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, așa cum speră, și dacă tratatul său de aderare este ratificat (aceasta va fi probabil partea cea mai dificilă), atunci micul stat balcanic va prezenta, la intrarea în UE, o singularitate fără precedent. Va fi prima țară care aderă la UE, având deja euro ca monedă oficială! Cu toate acestea, nu va fi membră a zonei euro, pentru care evident nu a făcut niciodată oficial cerere să fie admisă. Podgorica va trebui să depună o cerere - probabil imediat după aderare - și să aștepte doi ani înainte de a se alătura celorlalți 21 de membri ai uniunii monetare.
Muntenegru va trebui să îndeplinească celebrele criterii de convergență de la Maastricht, care includ stabilitatea prețurilor, finanțe publice controlate (deficit și datorie) și rate ale dobânzii pe termen lung nu prea diferite de cele ale membrilor cu cele mai bune performanțe din zona euro în ceea ce privește controlul inflației. Unul dintre criterii va fi îndeplinit automat. menținerea unui curs de schimb stabil cu… euro.
Din cauza acestei particularități monetare, capitolul al 17-lea al negocieror de aderare, care se referă la politica economică și monetară, va fi printre ultimele care vor fi soluționate. Va trebui găsită o formulare adecvată și originală.
Cum a putut Muntenegrul să adopte moneda unică fără a face parte din UE? Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să ne întoarcem în anii 1990, o perioadă tulbure în care țara a cunoscut un episod destabilizator de hiperinflație legat de războaiele iugoslave.
Kosovo, o altă țară care a ieșit din fosta Iugoslavie, folosește și ea moneda euro. Cu toate acestea, deoarece nu este recunoscută de cinci state membre ale UE, nu a putut începe negocierile de aderare. Nici Kosovo, nici Muntenegru nu își pot emite propria monedă. Bulgaria a fost ultima țară a UE care a adoptat moneda unică, în ianuarie anul trecut.
Comisia dorește să folosească Muntenegrul ca subiect de testare pentru planurile sale de a preveni o altă „Ungaria 2.0”, o propunere de aderare graduală, pe două niveluri, menită să limiteze regresul democratic după aderarea țărilor, dar ce UE s-a confruntat cu reaua voință a unor țări membre ale UE în ultimele luni. În prezent, nouă țări sunt oficial candidate la aderarea la Uniunea Europeană : Albania, Bosnia, Georgia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Ucraina. Kosovo și-a depus cererea pe 15 decembrie 2022, dar aceasta nu a fost încă acceptată de cele 27 de state membre.
