Agricultura sustenabilă | Tot mai mulți fermieri din R. Moldova preferă practicile ecologice
Prin practicile sale sustenabile și inofensive pentru mediu, agricultura ecologică devine o soluție viabilă pentru diminuarea impactului tot mai accentuat al schimbărilor climatice. Această formă de agricultură contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățește fertilitatea solului și sprijină conservarea resurselor naturale. Aceasta înseamnă nu doar hrană sănătoasă, însă și respect pentru echilibrul natural, protejarea biodiversității și responsabilitate față de generațiile viitoare.
În contextul provocărilor climatice care afectează tot mai mult recoltele agricole, fermierii devin din ce în ce mai interesați de tranziția către o agricultură sustenabilă.
Dacă în trecut mulți erau reticenți, astăzi interesul pentru acest domeniu este tot mai evident, inclusiv prin participarea la seminare tematice, constată directoarea Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, Carolina Chiper. Aceasta subliniază că la evenimentele dedicate agriculturii ecologice participă uneori până la 250 de fermieri, semn al unei preocupări tot mai mari pentru practicile agricole durabile.
„O percep destul de bine, vreau să spun că numărul agriculturilor care participă în cadrul activităților pe care le organizăm este în creștere continuă. Ca exemplu, dacă noi vorbeam că la începutul activităților noastre, la un seminar sau la o activitate de promovare a agriculturii sustenabile aveam 20 - 25 de participanți, astăzi este o cifră medie de 55 - 60 de fermieri care participă la o activitate, dacă vorbim de o activitate țintită de tip îngust, pe o tematică îngustă. Deoarece și aceasta practicăm, să ne orientăm foarte îngust către anumite probleme abordate ca acei fermieri care participă să-și găsească soluții în a face o agricultură sustenabilă. În evenimentele majore avem și 100 sau 150 - 200 de persoane care participă la o activitate unică. Mergem foarte bine pe aspectul că includem în partea de activitățile noastre, și partea de cercetare, adică aducem și cercetătorii științifici la care ei ar putea aborda anumite probleme, să primească anumite recomandări sau împreună cu cercetarea să încerce să testeze anumite plante sau modul cum să-și gestioneze activitatea de fermier pe parcursul anului atunci când avem probleme mari de secetă, probleme de grindină, etc”, a menționat Carolina Chiper, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Într-o epocă în care agricultura industrială domină piețele, Victor Bârnaz, un agricultor din satul Chetrosu, raionul Drochia, a ales o altă cale agricolă și anume bazată pe respectul fața de natură și sănătatea consumatorilor, pe o suprafață modestă de două hectare. El cultivă căpșuni, cartofi și struguri, toate certificate ecologic.
„Mergem înainte cu muncă asiduă, la 05:00 dimineața noi suntem în picioare, eu cu soția, și nepoții, copiii mă ajută. În 2013 am început construcția a 23 de ari de seră bloc pentru plantarea viței-de-vie. Noi realtoim an de an, înlocuim soiul viei cu soiuri noi. Din 2016 am primit primul certificat de conformitate la agricultura ecologică. Și în așa fel, în fiecare an, pe noi ne monitorizează în prealabil, inopinat și în felul acesta ni se eliberează certificat de conformitate la agricultura ecologică”, a spus agricultorul.
Pentru ca produsele agricole să fie recunoscute oficial drept ecologice, acestea trebuie să treacă prin mai multe etape obligatorii prevăzute de cadrul legal, remarcă doctorul în științe economice, Anatolie Ignat. Potrivit acestuia, piața produselor ecologice se află într-o etapă incipientă. Cu toate acestea, este important ca consumatorii să fie informați și pregătiți să facă diferența clară dintre produsele provenite din agricultura ecologică și cele obținute prin agricultura convențională.
„Piața produselor bio este una destul de limitată și numărul de consumatori. Chiar dacă faci absolut steril în condiții ideale, trebuie să corespundă anumitor criterii și trebuie să fie certificat. În lipsa acestui certificat, care poate fi confirmat de anumite structuri, el nu poate fi numit bio. Chiar dacă pentru mine ca persoană este bio, dar eu în vânzare nu pot să-l plasez ca produs bio. Cei care beneficiază, de anume, așa, favoruri, cum puteți vedea la piața care se face toată săptămâna, dacă le vizitați din masa de produse care se vând acolo, dacă 20% sunt bio, încă este bine. Restul sunt de genul produse din grădina mea, ca la mama acasă, care induc în eroare consumatorul fără a oferi un substrat consistent în spatele acestui slogan. Deci, sunt un fel de speculații pe care noi trebuie cumva să le comunicăm populației”, a subliniat Anatolie Ignat.
Datele reportate pentru anul 2024 indică faptul că suprafața cultivată în sistem ecologic în Republica Moldova este relativ mică și ocupă aproximativ 30.000 de hectare. Acest indicator reprezintă doar în jur de 1.4% din suprafața agricolă totală a țării.
CITIȚI ȘI:
