Teze de licență de 25 de pagini și practică în companii: Soluțiile unui profesor ASEM pentru criza academică din R. Moldova
Tezele de licență și de masterat au devenit o provocare majoră pentru învățământul superior din R. Moldova. Tot mai multe sunt elaborate cu ajutorul inteligenței artificiale sau pur și simplu cumpărate. Profesorul universitar de la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Ion Făină, propune un set de soluții concrete: combaterea fenomenului din primul an de universitate, reducerea volumului tezei de la 60 la 25 de pagini și implicarea mediului de afaceri în pregătirea studenților, după modelul olandez.
Vânzarea tezelor nu va putea fi oprită
Potrivit profesorului, vânzarea tezelor nu va putea fi eradicată, deoarece companiile implicate se vor reorganiza și vor presta servicii sub formă de consultanță, ceea ce va duce la creșterea prețurilor.
„Indiferent de cum va fi aplicată legea sau ce măsuri vor fi luate, companiile vor exista mereu și vor merge în underground. Se vor reface în companii de consultanță și, cu siguranță, prețul va crește, pentru că vor fi mai greu de accesat”, a declarat Ion Făină, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Profesorii nu au pârghii împotriva AI
O altă problemă identificată de profesor este că studenții folosesc inteligența artificială în mod constant în cercetările lor, iar cadrele didactice nu dispun de instrumente clare pentru a demonstra utilizarea acestor sisteme.
„Astăzi, profesorul practic nu are nicio pârghie de a penaliza studentul. Din start se poate observa dacă teza este scrisă cu inteligență artificială sau nu, deoarece există anumite îmbinări de cuvinte și fraze specifice AI. Cunosc cazuri când studentul îi reproșează profesorului că nu a folosit AI”, a menționat Ion Făină.
De ce recurg studenții la acțiuni ilegale
O cauză a acestui fenomen este volumul teoretic mare al lucrărilor, precum și lipsa unor surse bibliografice accesibile și relevante.
Profesorul subliniază că este nevoie de o bază de date cu resurse bibliografice pentru fiecare specialitate, astfel încât studenții să fie mai motivați să elaboreze teza de sine stătător.
„De peste 20 de ani, tezele de licență au un volum de 60 de pagini, dintre care 40% reprezintă o culegere de informație teoretică. Studenții de astăzi nu sunt generația care merge la bibliotecă. Instalăm un soft antiplagiat, dar nu punem la dispoziție o bibliotecă online unde studentul poate intra și studia. Plus că o teză de 60 de pagini este, în opinia mea, extrem de mare”, a explicat Ion Făină.
„Trebuie să implicăm mediul de afaceri”
Soluția propusă de profesor pentru a reduce conținutul teoretic al tezei este stabilirea unui parteneriat între universitate și mediul de afaceri.
Astfel, studentul ar urma să redacteze teza în baza unei experiențe practice concrete, cu șanse mai mari de angajare după absolvire.
„Știm foarte bine că studentul nu vine la universitate doar pentru partea teoretică, el vine și pentru cea practică. Trebuie să implicăm mediul de afaceri. Universitatea poate pune la dispoziție trei luni sau semestrul II din anul III pentru integrarea studentului în practică”, a sugerat Ion Făină.
Profesorul a mai recomandat preluarea modelului de elaborare a tezei din Țările de Jos, unde lucrarea are maximum 25 de pagini și vine cu o soluție concretă în beneficiul societății.
„În cazul Țărilor de Jos, lucrarea este mult mai mică și vine direct cu o soluție în beneficiul societății. Experții care analizează teza nu pot fi manipulați, pentru că cunosc exact subiectul și pot spune rapid dacă soluția este reală sau nu. Teza are maximum 25 de pagini, prin care studentul abordează tema cercetată în doar cinci capitole, cu minimum trei subcapitole”, a conchis Ion Făină.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat recent că, începând cu acest an, toate tezele de licență și de master din Republica Moldova vor fi verificate obligatoriu printr-un sistem digital unic la nivel național.
Măsura a fost accelerată în urma unor investigații jurnalistice care au scos la iveală funcționarea unor „magazine de teze” - lucrări realizate la comandă. Ministrul a catalogat frauda academică drept „un cancer care erodează încrederea în învățământul superior” și a solicitat intervenția organelor de drept pentru tragerea la răspundere a celor implicați.
Dan Perciun a subliniat că softul este un instrument de sprijin extrem de necesar pentru profesori, dar „nu și suficient”. El a menționat că este nevoie de o responsabilizare reală a instituțiilor și a atras atenția asupra unei provocări și mai mari: conținutul generat de Inteligența Artificială, care nu poate fi detectat prin metodele clasice de antiplagiat, fapt ce va impune regândirea modului în care se desfășoară examenele finale.
CITIȚI ȘI:
