Sancțiuni mai aspre pentru frauda în educație: „Cei care vând teze trebuie sancționați la fel de dur ca cei care vând droguri”
Înlocuirea tezelor de licență cu forme alternative de evaluare a cunoștințelor, precum și sancționarea persoanelor implicate în „comerțul” cu lucrări academice sunt printre propunerile formulate în cadrul dezbaterilor din 5 mai, dedicate fenomenului fraudei academice. Discuțiile au fost organizate pe platforma Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului.
Datele prezentate de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, au conturat o imagine îngrijorătoare asupra dimensiunii fenomenului. Potrivit unui studiu sociologic desfășurat pe parcursul a doi ani, pe un eșantion de peste 4.000 de studenți din mai multe universități din țară, un procent semnificativ dintre aceștia recunosc existența practicilor frauduloase în mediul academic.
Copiatul la examene este menționat de aproximativ 33% din studenți. În ceea ce privește tezele de licență și master, fiecare al cincilea student indică existența unor cazuri de lucrări cumpărate și prezentate drept originale.
În paralel, oficialul a atras atenția asupra unei discrepanțe majore între realitatea din teren și reacția instituțională a universităților. Deși amploarea fenomenului este recunoscută inclusiv de studenți, cazurile sancționate oficial sunt aproape inexistente.
„Capacitatea universităților de a depista ceea ce se numește autorat fals este zero”, a declarat ministrul, sugerând că mecanismele existente funcționează mai degrabă formal.
Totodată, Dan Perciun a comparat nivelul amenzilor propuse la nivel național cu cele din alte state. Oficialul a exemplificat că în România amenda e de 100.000-200.000 de roni, echivalentul a 20.000 – 40.400 de euro, în Austria – 25.000 de euro, iar în Irlanda – 100.000 de euro.
„Într-un proces de discuții cu Ministerul Justiției, se discutau despre amenzi de 1.000 de lei. Constat că nu există o percepție a gravității lucrurilor. În momentul în care noi propunem amenzi de 1.000 de lei, vă dați seama, înseamnă că noi înșine nu înțelegem cât de periculos este acest fenomen”, a subliniat Perciun.
Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, Alexandru Stratan, a pledat pentru reducerea cererii de lucrări la comandă prin consolidarea culturii integrității „începând de la grădiniță, școală și ulterior universitate”.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova, a declarat că înăsprirea sancțiunilor ar fi o soluție, afirmând că „cei care vând teze trebuie sancționați la fel de dur ca cei care vând droguri”.
O abordare radicală a fost propusă de rectorul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, Dinu Ostavciuc. Acesta sugerat „să ne dezicem de teze de licență și în locul lor să venim cu niște examene”.
Rectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Natalia Gașițoi, crede că tezele trebuie păstrate, însă este necesară modificarea conceptului.
„Noi totuși vorbim despre instituții de învățământ superior. Cu siguranță, trebuie să existe și partea de cercetare. Aici noi am venit cu o altă propunere: de a modifica conceptul tezei de licență. Tematica trezei de licență să fie axată pe partea practică”, a subliniat Gașițoi.
Din perspectiva cadrelor didactice, Neli Muntean, conferențiar universitar, doctor în științe economice și fondatoare a Asociației Femeilor în Cercetare și Educație, a criticat lipsa instrumentelor adecvate puse la dispoziția profesorilor.
„Ați vorbit despre sancțiuni, nu și despre instrumente prin care profesorul să poată depista plagiatul”, a remarcat Neli Muntean, cerând ministrului Educației să implice și profesorii când sunt elaborate noi reglementări în sectorul educației.
Reprezentanții instituțiilor de drept prezenți la dezbaterile publice au confirmat necesitatea intervențiilor legislative. Victor Talmazan, ofițer anticorupție, a menționat că nici Codul contravențional, nici Codul penal nu incriminează direct comercializarea lucrărilor academice.
Ministrul Dan Perciun a anunțat, în context, crearea unui grup de lucru interinstituțional și a subliniat că este necesară o abordare complexă, care să includă atât sancțiuni eficiente, cât și reforme academice.
„O să avem nevoie de participarea Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, Ministerului Justiției. Este nevoie să fie regândit modul de evaluare”, a spus ministrul.
Amintim că introducerea unui soft unic antiplagiat pentru toate universitățile din Republica Moldova face parte dintr-un set mai larg de măsuri menite să combată frauda academică, fenomen amplificat în ultimii ani, inclusiv prin comercializarea tezelor și utilizarea necorespunzătoare a tehnologiilor moderne.
Adriana Cazacu, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a subliniat că noul sistem va permite o evaluare mai complexă a lucrărilor, inclusiv prin compararea cu surse în mai multe limbi, menționând totodată că nu poate fi stabilit un prag fix pentru plagiat.
Oficiala a atras atenția și asupra utilizării inteligenței artificiale, menționând că aceasta nu trebuie interzisă, însă nici folosită pentru generarea conținutului.
„Depinde cum utilizează studentul inteligența artificială. Lucrurile nu sunt atât de simple, trebuie să fie foarte multe surse folosite”, a menționat Adriana Cazacu la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Secretara de stat de la MEC a subliniat că, în ultima perioadă, în contextul fenomenului de fraudă academică, se pune un accent mai mare pe susținerea publică a tezelor, menționând că nota finală depinde inclusiv de modul în care studentul își prezintă lucrarea în fața comisiei de licență.
CITIȚI ȘI:
Fără elevi repetenți: Ministerul Educației schimbă regulile evaluării
Studenții spun că bursele nu acoperă costurile ridicate și sunt nevoiți să muncească
Oportunități globale pentru studenții moldoveni. Programul Erasmus+ atrage tot mai mulți tineri
Specialist în educație: Excesul de tehnologie poate duce la „autism social” în rândul elevilor
