Explozia dronei de la Galați | Analist român, la Moldova 1: „A devenit războiul nostru”
Explozia provocată de drona rusească la Galați readuce în atenție vulnerabilitățile de securitate ale României. Analistul român, Armand Goșu a explicat modul în care s-au gestionat amenințările generate de războiul din Ucraina și a avertizat că impactul regional schimbă percepția potrivit căreia conflictul „nu este războiul nostru” nu mai este actuală, iar în actualele circumstanțe „a devenit războiul nostru”.
Potrivit expertului, apropierea geografică de frontul ucrainean ar fi trebuit să determine autoritățile române să trateze cu mai multă seriozitate riscurile de securitate. Analistul susține că guvernele succesive de la București au ignorat ani la rând implicațiile directe ale războiului din Ucraina asupra securității României.
„Galați e aproape de teritoriul Ucrainei, dronele au intrat la 17 km doar au avansat. Răspunsul e foarte simplu: în al cincilea an de război, guvernele succesive de la București s-au comportat de parcă România ar fi undeva în centrul Africii sau în America Latină, la mii de km de frontul Ucrainei. Un dezinteres total pentru problemele militare”, a declarat analistul român, Armand Goșu pentru Moldova 1.
În opinia sa, reacțiile autorităților au fost insuficiente inclusiv în contextul ofertelor de sprijin venite din partea Ucrainei. Din discuția președintelui Zelenski cu jurnaliștii români, în cadrul ultimei sale vizite la summitul B9, rezultă clar că ucrainenii au făcut o ofertă autorităților de la București pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor.
„Și avem reacția, singura, firească și decentă, a premierului (n. r. prim-ministrul român Ilie Bolojan), care este la Chișinău, care spune că a solicitat NATO transmiterea de tehnică militară care să permită detectarea și doborârea acestor drone”, a afirmat analistul.
Goșu explică lipsa unor sisteme eficiente de apărare deja operaționale cu o reticență politică alimentată de frica de a nu provoca Moscova.
„De ce nu o are până acum e un mister. În condițiile în care ucranienii s-au oferit să ajute România. Aici să știți că este la București, toți ziariștii serioși, nu propagandiști, care au luat contact cu diverși oficiali români au spus că există un fond de frică să nu cumva să nu supărăm Rusia”, a subliniat expertul.
Potrivit analistului de peste Prut și actuala criză politică de la București afectează inclusiv capacitatea statului român de a răspunde coerent amenințărilor de securitate.
„În afară de aceste declarații de susținere, nu cred că România mai vrea ceva. Cred că cei de la București se sperie și ei la rândul lor de propriile declarații, ca nu cumva să escaladeze, să supere prea tare Rusia”, susține Goșu.
Acesta consideră că mesajele transmise de liderii politici români sunt contradictorii și insuficiente în raport cu gravitatea situației.
„România este în cea mai proastă situație cu putință. Într-o criză politică foarte gravă. Criza politică se simte din toate luările de poziții. (...) La rândul lui și președintele Nicușor Dan iubește foarte tare cuvântul «calm», cheamă populația la calm. Nu știi ce înseamnă pentru președinte să fii calm când oamenii se trezesc cu câte un Gheran în brațe și explodează. De partea cealaltă, premierul spune că trebuie să avansăm cu SAFE, cu programele europene de înarmare”, a detaliat Goșu.
Întrebat dacă România ar putea solicita activarea unor mecanisme NATO în urma incidentului de la Galați, expertul s-a arătat sceptic în privința unor reacții suplimentare din partea autorităților române: „Nu cred”, a răspuns analistul român, Armand Goșu.
Și expertul militar din România Sandu-Valentin Mateiu a explicat că incidentul arată că „războiul a ajuns în România”.
„Situația trebuie investigată în detaliu, iar specialiștii noștri vor elucida întreaga problemă – de la tipul dronei și parametrii de zbor până la traiectorie și eventuale elemente de război electronic”, a declarat comandorul român în rezervă pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Analistul politico-militar a anticipat că va urma o anchetă completă, în cadrul căreia Ministerul Apărării Naționale va clarifica toate detaliile tehnice: dacă a fost vorba despre o dronă rusească de tip Geran-2 și ce încărcătură avea aceasta.
La numai 15 km de Giurgiulești, Republica Moldova, o dronă rusească de tip Geran-2, încărcată cu explozibil, s-a prăbușit în noaptea de 28 spre 29 mai pe acoperișul unui bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a provocat o explozie puternică și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. În urma incidentului, patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar aproximativ 70 de locatari au fost evacuați de urgență. Ministerul român al Apărării a confirmat că întreaga încărcătură a dronei a detonat la impact.
Președintele României, Nicușor Dan a catalogat evenimentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul războiului și a cerut un răspuns ferm și coordonat la nivel aliat, subliniind că „responsabilitatea integrală îi aparține Federației Ruse”. El a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a explicat că aparatul de zbor a fost monitorizat de două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT, însă nu s-a intervenit pentru doborârea lui.
Consulul general al Federației Ruse la Constanța, România, a fost declarat persona non grata, iar consulatul rus din același oraș situat pe malul Mării Negre va fi închis.
Oficialii de la Bruxelles și conducerea NATO au reacționat prompt, condamnând incursiunile repetate și activitățile rău intenționate ale Moscovei, considerate amenințări directe la adresa securității europene.
De la Chișinău, președinta Maia Sandu, a transmis un mesaj de susținere: „Condamn cu fermitate atacurile cu drone rusești asupra românilor în casele lor. Republica Moldova este pe deplin solidară cu România. Rusia este un pericol pentru toți și trebuie oprită.”
Și europarlamentarul Dan Barna a declarat că incidentul „arată a război” și depășeșete „liniile roșii”. În acest context extrem de periculos, este vital ca R. Moldova să iasă din „zona gri” și să își asigure protecția în Uniunea Europeană.
CITIȚI ȘI:
