Vicepremierul Osmochescu, la Bruxelles: Unirea cu România - „Planul B” al R. Moldova în caz de blocaj al aderării la UE
R. Moldova ar putea lua în considerare reunificarea cu România, dacă parcursul său european s-ar bloca după 2028, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, într-un interviu acordat publicației europene Euractiv. Oficialul a numit ipoteza ca fiind „Planul B”, formulată într-un moment în care Chișinăul forțează deschiderea primului cluster de negocieri de aderare și se confruntă cu o presiune hibridă rusă în creștere.
Osmochescu, aflat în funcție din noiembrie 2025, a prezentat reunificarea cu România drept o opțiune posibilă numai în scenariul în care procesul de aderare ar intra în impas după 2028.
„Acesta este Planul B”, a afirmat el, potrivit Euractiv.
Întrebat de jurnaliștii Euroactiv dacă o astfel de mișcare ar remodela identitatea Republicii Moldova, el a subliniat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, în timp ce mulți dețin cetățenia română.
Oficialul a insistat, însă, că obiectivul de bază al Chișinăului rămâne neschimbat: semnarea unui tratat de aderare la blocul comunitar până la sfârșitul anului 2028, iar alternativele ar fi luate în calcul serios doar dacă acest proces ar stagna.
Declarațiile vicepremierului vin în contextul în care Chișinăul vorbește despre deschiderea primului cluster de capitole de negociere și pune în aplicare alinierea la legislația UE.
Întrebat de Euractiv dacă R. Moldova riscă să fie frânată de cuplarea dosarului său cu cel al Ucrainei, Osmochescu a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merite, dar a afirmat că Chișinăul are nevoie urgentă de progrese concrete dinspre Bruxelles.
„Trebuie să [transmitem] un semnal populației”, a punctat el, făcând trimitere la operațiunile hibride ruse menite să submineze sprijinul pentru integrarea europeană.
Primul cluster de negocieri ar putea fi deschis pe 16 iunie
Oficialul a legat acest semnal direct de calendarul instituțional: „Dacă se va întâmpla în iunie, adică dacă vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”.
Viceprim-ministrul a susținut, de asemenea, discuțiile privind integrarea treptată sau „parțială”, așa cum a propus recent cancelarul german Friedrich Merz.
Potrivit lui, statutul de „membru asociat” ar conferi unei țări candidate dreptul de a participa la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot. În acest sens, oficialul a declarat că orice etapă intermediară care ar apropia R. Moldova de UE ar contribui la consolidarea reformelor și la liniștirea electoratului.
Euractiv relatează că Executivul european se așteaptă ca primul grup de capitole de negociere pentru R. Moldova și Ucraina să fie deschis pe 16 iunie. Potrivit surselor diplomatice citate de Europa Liberă și Veridica, decizia urmează să fie propusă la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 16 iunie și confirmată de liderii europeni la summitul Consiliului European din 18–19 iunie. Este vorba despre clusterul „Fundamentele” - statul de drept, drepturile fundamentale, justiția și funcționarea instituțiilor democratice.
Deschiderea unui cluster marchează trecerea de la etapa de screening la negocierea efectivă a capitolelor dintr-un domeniu. Procesul integral cuprinde 33 de capitole, grupate în șase clustere, fiecare deschidere necesitând unanimitatea celor 27 de state membre. Faptul că tocmai clusterul „Fundamentale” se deschide primul, deși se închide ultimul, este o particularitate a metodologiei revizuite de extindere: reformele de bază sunt monitorizate pe tot parcursul negocierilor.
Pe componenta de securitate, Osmochescu a recunoscut că R. Moldova nu dispune de reziliența militară a Ucrainei. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem o industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”, a declarat el.
Analiștii independenți pun accentul nu pe deschiderea negocierilor, ci pe viteza închiderii capitolelor. Negocierile de aderare sunt deja în desfășurare, la nivel tehnic, iar esențial este cât de rapid și eficient va reuși R. Moldova să închidă capitolele, a remarcat Andrei Curăraru, analist la WatchDog.md, care a subliniat importanța obiectivului asumat de Chișinău pentru anul 2030.
Reperul respectiv coexistă cu ținta de 2028 invocată de Osmochescu pentru semnarea tratatului, o distanță care, în practică, depinde de ritmul reformelor interne, în special în justiție și combaterea corupției.
CITIȚI ȘI:
Osmochescu: Republica Moldova poate deveni hub regional pentru reconstrucția Ucrainei
