Reforma administrativă, testul serviciilor publice. Valentina Casian: „Cetățeanul trebuie să simtă rezultatul”
Reforma administrativ-teritorială propusă de autorități continuă să provoace dezbateri. În timp ce unele comunități văd în amalgamare o șansă pentru dezvoltare și acces la servicii publice mai bune, alte localități reclamă presiuni și consultări insuficiente. Multe primării nu mai dispun de resursele necesare pentru a funcționa eficient și pentru a oferi servicii de calitate locuitorilor, susține Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni.
Fragmentarea administrativă excesivă a transformat numeroase localități în entități incapabile să își susțină propriul aparat birocratic sau să genereze proiecte de dezvoltare. În acest context, inițiativele de fuziune vin ca o reacție de supraviețuire economică a comunităților din proximitatea polilor de dezvoltare urbană, cum este cazul satului Negrești, unde cetățenii au optat deschis pentru fuziunea cu municipiul Strășeni. Conceptul susținut de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) validează amalgamarea voluntară cu localitățile care au potențial financiar și administrativ pentru a asigura actul de guvernare.
„Sunt localități cu o populație mai mică, localități care nu au această capacitate administrativă, care nu au resurse financiare, nu au angajați și nu își pot exercita actul de guvernare. Și aceste localități, din preajma municipiului Strășeni, au venit cu aceste inițiative de amalgamare”, a declarat primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, în emisiunea „Pe Față” de la Moldova 1.
Negrești a ales voluntar apropierea de Strășeni
Potrivit acesteia, modelul urmărește consolidarea administrativă a localităților în jurul unor centre capabile să asigure servicii publice și dezvoltare economică. Referindu-se la decizia localității Negrești de a iniția procesul de amalgamare, edilul afirmă că opțiunea a aparținut comunității și nu a fost rezultatul unor presiuni externe.
„Avem situații, de exemplu, în Strășeni, ceea ce se întâmplă este voluntar. Am văzut și modalitatea cum a consultat autoritatea executivă – primarul a consultat localitatea. Deschis s-a expus toată lumea. Și în cea mai mare parte cetățenii s-au expus pentru amalgamare cu municipiul Strășeni. Este un concept al CALM-ului ca localitățile mai mici să se unească cu localitatea care este orașul de ședință raională, cu localitatea care este mai puternic dezvoltată economic, care are capacitatea administrativă, capacitatea financiară. Și lucrul ăsta se întâmplă voluntar. Noi nu avem nicio indicație și cred că nici primarul sau consiliul sătesc Negrești nu are nicio indicație”, a detaliat Casian.
Întrebată de ce procesul de amalgamare este privit favorabil în cazul Negreștiului, edilul evidențiază legăturile economice și sociale deja existente între cele două localități.
„Toți copiii din satul Negrești frecventează instituțiile, școala, liceul și gimnaziul din municipiul Strășeni. Copii avem din satul Negrești care frecventează grădinița, care este în nemijlocita apropiere. Și locul de muncă aduce oamenii din satul Negrești mai aproape de Strășeni, pentru că acolo sunt concentrate nu doar instituțiile de educație, dar și cele de sănătate, judecătoria, procuratura, ASP-ul și alte instituții publice”, a explicat .primarul municipiului Strășeni.
În același timp, edilul admite că există și nemulțumiri în rândul administrațiilor locale din alte regiuni ale țării.
„În cadrul tuturor adunărilor, ședințelor pe care noi le desfășurăm, foarte mulți primari sunt indignați. Indignați că nu este atât de voluntar acest proces, că este implicarea politicului. Și primarii, dacă sunt de la partide diferite, atunci este și o abordare diferită. Ei au frica de a vorbi despre aceste lucruri pentru că este și o dependență financiară, sunt mai multe programe. Și atunci ei nu au curajul”, a afirmat Valentina Casian.
Primarul de Strășeni consideră că autoritățile locale ar fi trebuit implicate încă din etapa elaborării conceptului reformei și consideră că este necesară o perioadă mai mare pentru procesul de consultare publică, dar legea prevede termeni de implementare: 2023-2026.
„Ea (n.r. strategia) a fost elaborată fără implicarea experților din Republica Moldova. Și procesul ăsta de consultare publică a fost început mult mai târziu, după ce conceptul era deja elaborat. Mai mult ca atât, avem situații, pentru că s-a modificat ulterior legislația, dar avem situații când numărul populației, de exemplu, într-o localitate era 1499, ceea ce crea situații nu chiar plăcute pentru comunitate”, a declarat Valentina Casian.
Aceasta a mai subliniat că procesul de amalgamare trebuie să fie validat prin consultări publice și aprobat de consiliile locale.
„Nu decide primarul, decide consiliul. Dar, cu siguranță, trebuie să fie după o consultare cu comunitatea. Și noi suntem mai mulți vicepreședinți și noi, primarii, suntem toți diferiți și putem să vedem diferit lucrurile astea. La Strășeni, de exemplu, este voluntar. În alte regiuni, lucrurile pot fi cu totul altfel să deruleze. De aceea, nu știu dacă e momentul sau pot eu să vorbesc despre lucrurile care se întâmplă într-o altă comunitate care nu stau atât de bine sau nu este un proces voluntar, dar este impus. La Strășeni, ceea ce se întâmplă acum a fost săptămâna trecută inițiat acest proces și nu este nicio influență din afară”, a comunicat Valentina Casian.
Zeci de milioane de lei, stimulent pentru localitățile care se amalgamează
Primarul de Strășeni afirmă că reforma este însoțită de un mecanism financiar menit să încurajeze procesul de amalgamare, în cazul Strășeniului ar fi circa 45 milioane lei.
„Sunt resurse financiare planificate pentru procesul de amalgamare. Resurse financiare cu destinație specială – 3.000 de lei pentru numărul de locuitori, populația din localitățile amalgamate și transferul cu destinație generală tot în dependență de numărul populației. Dacă în Strășeni, de la 10 până la 20.000, ar fi 300 de lei pe locuitor. 3.000 sunt transferuri pentru infrastructură cu destinație specială. Și în afară de transfer cu destinație specială sunt prevăzute și transferuri cu destinație generală - câte 300 de lei pe locuitor. Aceste trei categorii de transferuri sunt pentru localitățile care se amalgamează”, a explicat Valentina Casian.
Estonia, modelul invocat în dezbaterea reformei
Edilul a constatat că unele statele care au implementat reforme similare au oferit stimulente financiare mult mai consistente.
„Estonia este un exemplu unde consiliile raionale, autoritățile de nivelul doi au fost lichidate într-o singură zi. Mai mult ca atât, în strategie este exemplul Macedoniei și Albaniei. Acum, în ultima perioadă, se vorbește despre Estonia. Și în Estonia toate localitățile au avut o subvenționare consistentă. Nici nu este de comparat ceea ce se oferă acum pentru localitățile din Republica Moldova cu ceea ce s-a oferit localităților din alte țări”, a detaliat Casian.
În același context, aceasta susține că autoritățile locale au înaintat către CALM solicitări de sprijin financiar.
„Dacă în toate celelalte localități din impozit rămâne 100% în bugetul local, în centrele raionale rămâne doar 50%. Și atunci am solicitat să fie modificată această legislație și să fie stabilită o altă normă de defalcare a impozitului, să fie mărit fie la 75%. (...) Deci, să fie niște stimulente care să motiveze autoritățile să întreprindă mai multe acțiuni și să stimuleze acest proces de reformă”, a explicat Valentina Casian.
Reforma, percepută după serviciile oferite cetățenilor
În opinia ei, succesul reformei nu va fi măsurat prin numărul localităților amalgamate, ci prin calitatea serviciilor publice oferite oamenilor.
„În orice reformă care se realizează, de fapt, în centrul atenției trebuie să fie omul și trebuie să fie calitatea și numărul serviciilor publice care se prestează. E clar că nu de la toate reformele vedem rezultatul imediat, dar aici este o reformă unde cetățeanul trebuie să simtă cât mai repede rezultatul. Dacă nu mai are primărie în sat și nu mai are primar în sat, el trebuie să aibă acces, că el vrea soluționarea cererii astăzi, nu peste o lună”, a subliniat primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, municipiul Strășeni are aproximativ 21.600 de locuitori.
Lansat la începutul lunii aprilie 2026, noul concept al reformei administrativ-teritoriale își propune să rezolve capacitatea financiară redusă a primăriilor actuale, care depind majoritar de transferurile de la bugetul de stat. Reforma introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reduce numărul de raioane de la 32 la 10 și triplează stimulentele financiare pentru localitățile care decid să se unească.
Pentru cetățeni, schimbarea promite un acces mai bun la peste 600 de servicii publice prin Centrele Unificate de Prestări Servicii și ghișee unice, iar legătura directă cu administrația va fi asigurată de un reprezentant al primarului.
Procesul a fost deja demarat în teritoriu, astfel că, la începutul lunii mai, peste 550 de primării anunțau începerea amalgamării voluntare.
Detaliile pot fi consultate pe platforma oficială Primării puternice.
