„Vrem secretar de stat responsabil pentru turism”: Organizațiile specializate trimit o Rezoluție Guvernului
Turismul înseamnă economie, locuri de muncă, investiții, export de servicii, dezvoltare regională, patrimoniu, imagine de țară și oportunități pentru comunitățile locale. Totuși, pentru a valorifica acest potențial, este nevoie de pregătirea noilor specialiști (ghizi), desemnarea unui secretar de stat dedicat acestui domeniu și consolidarea sectorului în cadrul instituțiilor guvernamentale.
Concluziile au fost enunțate miercuri, 3 iunie, în cadrul unui eveniment public dedicat rezultatelor și discuțiilor generate de Conferința Națională pentru Dezvoltarea Turismului Intern din Republica Moldova și de Forumul Internațional privind Competențele în Turism, ambele desfășurate la Chișinău pe 26 mai curent.
„La această conferință, a fost dat un semnal clar că sectorul turismului din R. Moldova este pregătit pentru un dialog instituțional serios, pentru reforme și o abordare economică modernă. Turismul trebuie să fie tratat ca un sector economic, nu ca un domeniu secundar, sezonier sau doar de promovare”, a declarat Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului (APIT) din Republica Moldova și coordonator al Platformei Naționale pentru Turism (PNT).
Unul dintre cele mai importante subiecte abordate la Forumul Internațional a fost turismul intern. Specialiștii din țară și de peste hotare au menționat că R. Moldova are nevoie de rute clare, de pachete turistice atractive care să poată fi vândute și de ghizi bine pregătiți.
De asemenea, au fost analizate oportunitățile de dezvoltare a turismului de weekend, rural, vitivinicol, gastronomic, cultural, ecologic, balnear, medical și receptor.
„Cel mai important este ca toate aceste lucruri să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie implementate”, a subliniat Sergiu Manea.
Secretar de stat responsabil pentru turism
Un alt subiect a vizat consolidarea sectorului turismului în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
„Turismul trebuie tratat ca sector economic, cu politici de competitivitate, investiții, sprijin pentru IMM-uri, export de servicii, digitalizare, dezvoltare regională și integrare europeană. De aceea, una dintre recomandările principale ale conferinței este desemnarea unui secretar de stat responsabil pentru turism. Fără o responsabilitate politică dedicată, domeniul riscă să rămână fragmentat între instituții, proiecte și inițiative care nu au suficientă forță de implementare”, a adăugat președintele APIT.
Potrivit lui Manea, noul secretar de stat ar urma să fie responsabil de politica publică, de relația cu Oficiul Național al Turismului, de dialogul cu sectorul privat, de dezvoltarea turismului intern și receptor, de digitalizare și de relația cu partenerii europeni.
Astfel, participanții de la evenimentele desfășurate pe 26 mai la Chișinău au conturat o serie de recomandări strategice, consfințite într-o Rezoluție.
Documentul cuprinde următoarele puncte-cheie:
Instituirea unui grup de lucru dedicat turismului în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru. Rolul acestui grup va fi identificarea problemelor, pregătirea soluțiilor, monitorizarea angajamentelor și coordonarea proiectelor;
Prezentarea unui raport de progres privind angajamentele discutate cu prim-ministrul pe 19 august 2025;
Elaborarea unei Foi de parcurs 2026-2031 pentru dezvoltarea turismului intern, a turismului receptor, a sectorului HoReCa, a competențelor profesionale, a digitalizării, a destinațiilor și rutelor tematice, precum și a cooperării europene;
Actualizarea cadrului normativ, inclusiv analiza și refacerea completă a legii privind organizarea și desfășurarea activității turistice, pentru a o adapta la noile realități;
Inițierea cadrului normativ pentru contul satelit al turismului, astfel încât Republica Moldova să poată măsura real contribuția turismului la economie, PIB, locuri de muncă, export de servicii, investiții și dezvoltare regională;
Clarificarea Fondului Național al Turismului și a mecanismelor de finanțare pentru destinații, rute, promovare și proiecte regionale;
Crearea voucherelor turistice, ca instrument economic real pentru stimularea cererii interne;
Dezvoltarea competențelor profesionale în turism pentru ghizi, manageri de destinații, profesioniști și specialiști din industria de profil.
„Conferința din 26 mai a arătat că turismul R. Moldova are potențial, oameni, idei și parteneri. Avem nevoie acum de coordonare, responsabilitate politică, finanțare, instituții funcționale și de un dialog permanent între autorități și sector”, a conchis președintele APIT.
Rezoluția va fi expediată Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Cancelariei de Stat, Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, Ministerului Finanțelor, Ministerul Culturii, Oficiului Național al Turismului, Delegației Uniunii Europene și organizațiilor internaționale relevante.
Salvarea turismului este la UTM?
Conferința Națională pentru Dezvoltarea Turismului Intern în Republica Moldova, găzduită de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), a evidențiat perspectivele unui domeniu strategic pentru dezvoltarea durabilă a țării: nevoia de specialiști nu doar în servicii hoteliere, precum și în nutriție.
Aceste nevoi sunt acoperite de UTM prin programe de studii dedicate formării specialiștilor în domeniul HoReCa, prin programe noi de licență și master în serviciile hoteliere, turism și agrement, precum și în turismul rural.
„Contextul socio-economic actual ne demonstrează faptul că industria ospitalității, inclusiv domeniul HoReCa, nu mai solicită exclusiv absolvenți cu pregătire tradițională. Sunt solicitați profesioniști capabili să integreze competențe multidisciplinare: manageriale, tehnologice, digitale, antreprenoriale, precum și nutriționale. Anume la UTM putem oferi această expertiză pentru a fortifica domeniul ospitalității”, a declarat Aurica Chirsanova, șefa Departamentului Alimentație și Nutriție din cadrul UTM.
Turismul local dezvoltă localitățile
Un alt subiect dezbătut pe larg la Forumul Internațional din 26 mai a fost perspectiva dezvoltării rurale în comunitățile locale și a destinațiilor turistice pentru atragerea investițiilor și creșterea vizibilității pe plan internațional.
„Republica Moldova are tradiții, o gastronomie locală, un patrimoniu cultural, peisaje naturale, vinuri, muzee și multe alte destinații pe care le putem scoate în evidență. Turismul rural și turismul intern nu se dezvoltă doar prin declarații. Ele au nevoie de rute clare, de servicii de calitate, de o infrastructură minimă, de ghizi pregătiți, de parteneriate locale și de implicarea reală a autorităților publice”, a declarat, în cadrul briefingului din 3 iunie, Vladimir Ursu, director executiv al Asociației Obștești „Renașterea Rurală”.
Totuși, provocările esențiale care îngreunează dezvoltarea localităților cu potențial turistic sunt de ordin uman și logistic.
„Un vizitator nu cumpără doar o destinație turistică, el cumpără emoții, tradiții. El vrea să se familiarizeze cu locația. În acest sens, este foarte importantă pregătirea unui portofoliu cu mai multe rute turistice-pilot. De aceea, turismul trebuie văzut ca un instrument de dezvoltare locală care să genereze venituri. Dar pentru aceasta avem nevoie de ghizi locali, de tineri care să stăpânească digitalizarea, să cunoască limbi străine și să știe cum să promoveze localitatea la nivel internațional”, a conchis Vladimir Ursu.
Într-un interviu oferit Danielei Gherman în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova, ghida Corina Erșov a declarat că Republica Moldova devine o atracție turistică populară pentru vizitatori din toate colțurile lumii.
Motivele principale pentru care turiștii aleg să viziteze R. Moldova sunt recomandările prietenilor. Vizitatorii din toată lumea sunt în căutarea autenticității, iar Republica Moldova le oferă această oportunitate.
„Oamenilor le place să caute destinații unde să găsească liniște sufletească, să găsească un loc pitoresc, oameni primitori și exact asta poate oferi Republica Moldova”, a spus Corina Erșov.
CITIȚI ȘI:
