Igor Grosu, reacție după nota CRJM privind redistribuirea competențelor între CNA și PA: „S-a găsit o formulă și vom merge înainte”
Inițiativa legislativă care vizează redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) a fost consultată cu experții din domeniu, inclusiv cu partenerii europeni, iar autoritățile vor analiza și alte poziții înainte de votul final. Declarațiile au fost făcute de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul avertismentelor Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care a spus că o astfel de intervenție ar fi riscantă fără o evaluare independentă a impactului.
Într-o notă de poziție expediată deputaților, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a făcut apel către parlamentari să nu voteze în grabă modificările propuse, avertizând că acestea pot afecta independența investigațiilor și și arhitectura actuală a sistemului anticorupție.
Experții organizației menționează că statul a investit „resurse politice, instituționale și financiare importante” în evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și că este contradictoriu ca, „în timp ce PA este verificată și „curățată”, competențele ei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut printr-un exercițiu echivalent de vetting”.
„Aceasta creează o asimetrie gravă de reformă. Argumentul autorilor precum că evaluării externe au fost supuși doar procurorii nu și ofițerii detașați în Procuratura Anticorupție nu este sustenabil, or, spre deosebire de ofițerii anticorupție, ofițerii detașați nu au atribuții decizionale în cadrul investigațiilor și își desfășoară activitatea doar în strictă coordonare cu procurorul care exercită urmărirea penală”, se arată în comentariul CRJM.
Potrivit organizației, o modificare atât de amplă a competențelor ar trebui precedată de o analiză care să constate de ce nu a funcționat actuala delimitare PA–CNA și ce soluții ar fi necesare. În lipsa acestor date, afirmă experții CRJM, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, în loc să opereze cu o evaluare obiectivă a impactului.
Președintele Parlamentarului a menționat că inițiativa a fost consultată cu experții din domeniul justiției, inclusiv cu experți europeni, și că a fost identificată o formulă de compromis pentru a continua procesul legislativ.
„Comisia juridică a consultat încă o dată amendamentul sau modificările cu Direcția Generală Justiție și Consumatori, directoratul pe justiție din cadrul Comisiei Europene. S-a găsit o formulă și vom merge înainte”, a declarat Igor Grosu înaintea ședinței Parlamentului din 11 iunie.
Riscurile invocate de CRJM vor fi analizate suplimentar înainte de votul final.
„O să se uite Comisia [Comisia juridică, pentru numiri și imunități] peste această opinie, să vedem cât de mari sunt riscurile. Însă abordarea este următoarea: noi trebuie să investim în instituții care au livrat [rezultate], pentru că abordarea este să creăm o instituție care va investiga infracțiunile deosebit de mari, delapidări si asa mai departe”, a menționat Igor Grosu.
Inițiativa legislativă a Ministerului Justiției, care prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție, a fost votată de Parlament în prima lectură în ședința din 21 mai.
Centrul Național Anticorupție (CNA) devine principala instituție responsabilă de investigarea fraudelor care afectează fondurile din afara țării și din resursele bugetului Uniunii Europene. Totodată, se instituie o a treia funcție de director adjunct al CNA, iar directorul instituției va putea deține și un al doilea mandat.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a precizat în plenul Legislativului că, prin această măsură, Republica Moldova asigură valorificarea transparentă a banilor care vin din exterior, inclusiv a fondurilor europene. Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în toate cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție.
De asemenea, Procuratura Anticorupție se va concentra pe dosare de corupție la nivel înalt, care vizează funcționari de rang înalt, precum președintele sau prim-ministrul țării, deputați, judecători, procurori, precum și conducerea CNA, a Serviciului de Informații și Securitate, a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor.
În responsabilitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) vor intra criminalitatea organizată, cauzele de terorism și cele cu un grad ridicat de complexitate. În cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală se va realiza de către Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS.
CITIȚI ȘI:
