Reorganizarea CFM între sustenabilitate și eșec: „Nu e normal ca statul să subvenționeze, iar alții să obțină venituri”
Proiectul de lege privind reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a provocat dezbateri aprinse în plenul Parlamentului, unde documentul a fost examinat în prima lectură.
Potrivit proiectului prezentat joi, 11 iunie, de Nicolai Mîndra, secretar de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), CFM urmează să fie restructurată în două entități separate. Una se va ocupa exclusiv de întreținerea și dezvoltarea infrastructurii feroviare și cealaltă va gestiona transportul de mărfuri și de pasageri. Apoi, ultima va fi divizată în alte două structuri.
„Sunt două contracte de cofinanțare a întreținerii și dezvoltării infrastructurii feroviare, precum și subvenționarea curselor feroviare de pasageri. Aceste contracte pot fi puse în aplicare în urma reorganizării CFM, care se va finaliza până la finele anului curent”, a susținut Nicolai Mîndra.
Acuzații de corupție și lipsă de licitații
Constantin Cuiumju, deputat al fracțiunii „Partidul Nostru”, a criticat documentul. El a afirmat că noul cadru legal permite încheierea unor contracte multianuale fără licitații publice, în timp ce autorii nu au elaborat încă mecanismele necesare pentru prevenirea abuzurilor.
„Cum poți legifera atribuirea directă a contractelor de sute de milioane de lei înainte de a avea mecanisme de prevenire a corupției? Practica europeană prevede exact ordinea inversă. Mai întâi construiești cadrul de control și integritate, apoi derogări de la procedurile competitive”, a declarat Constantin Cuiumju.
Secretarul de stat Nicolai Mîndra a dat însă asigurări că sistemul de monitorizare există: „Noi avem mecanismul de verificare a controlului calității la lucrările prin contractarea separată a diriginților de șantier, a specialiștilor atestați și raportarea pe program de întreținere și reparație a căilor ferate”.
De ce două structuri? Explicația MIDR
Deputatul socialist Petru Burduja a cerut clarificări cu privire la numărul de entități nou-create, întrebând de ce s-a decis divizarea CFM în două, în condițiile în care Codul transportului feroviar prevede trei structuri.
Nicolai Mîndra a explicat că actuala formulă reprezintă doar o primă etapă dintr-un plan mai amplu, scopul fiind separarea imediată a serviciilor de transport de cele de infrastructură.
„Întreținerea infrastructurii trebuie să rămână responsabilitatea statului. Statul o va dezvolta pentru a percepe în viitor taxe. A doua parte, ce ține de transport mărfuri și călătorii, va fi reorganizată separat în alte două agenții – agenția pentru pasageri și cea pentru transport. Logica este că în toată lumea transportul de pasageri este subvenționat pentru că nu este un business rentabil, iar cea de marfă deja poate aduce venit”, a detaliat secretarul de stat.
Privatizarea CFM?
Argumentele ministerului au fost respinse de deputatul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, care a subliniat că modelul invocat se aplică în state dezvoltate cu o infrastructură feroviară consolidată.
„Întreprinderea se află astăzi în criză și o separăm fără a oferi o soluție prin care aceasta să poată fi salvată. Îmi pare foarte rău că dumneavoastră nu ați venit cu un plan de dezvoltare a căilor ferate. Eu văd o pregătire pentru a fi vândută”, a spus Usatîi, adăugând că izolarea serviciilor de transport va avea consecințe severe pentru sector.
Mîndra a replicat din nou, precizând că proiectul separă clar atribuțiile prin contracte distincte: pentru transportatorii de pasageri se vor impune condiții stricte de siguranță, confort și punctualitate a rutelor, în timp ce pentru transportul de mărfuri se vor garanta capacitățile de transport și timpii de livrare.
CITIȚI ȘI:
