Comemorare | 85 de ani de la deportările din 1941: Autoritățile propun sancțiuni pentru negarea atrocităților
Persoanele care neagă sau minimalizează crimele și represiunile regimului stalinist ar putea fi sancționate. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la inaugurarea celei de-a patra ediții a expoziției „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, organizată în contextul marcării a 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941.
„Sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, foametea și deportările trebuie să fie incluse în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevederi similare pentru alte crime ale regimurilor totalitare, trebuie să existe și pentru aceste tragedii care au marcat istoria noastră”, a declarat Igor Grosu pe 12 iunie, la evenimentul din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău.
Expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” reconstituie prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii drama zecilor de mii de oameni deportați de regimul sovietic.
Evenimentul este dedicat comemorării victimelor deportărilor din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 30.000 de persoane au fost ridicate din locuințele lor și deportate în Siberia și Kazahstan. Expoziția va rămâne deschisă până pe 6 iulie, dată care coincide cu comemorarea victimelor deportărilor din 1949.
În discursul său, președintele Parlamentului a subliniat că păstrarea memoriei istorice este esențială pentru prevenirea repetării unor astfel de tragedii.
„Orice societate, orice națiune, fără memorie, fără să-și cunoască istoria, este ca o frunză în bătaia vântului. Memoria acestor tragedii este o ancoră care trebuie să ne amintească la ce pot duce regimurile autoritare și criminale”, a afirmat Igor Grosu.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că expoziția reprezintă o formă de recuperare a unui adevăr despre care, timp de decenii, s-a vorbit doar în familie.
„Zeci de ani nu s-a vorbit oficial despre aceste tragedii. Este o datorie morală a statului să vorbească despre ele și să transmită această lecție generațiilor viitoare”, a menționat ministrul.
În cadrul aceluiași eveniment, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a precizat că ediția din acest an extinde perspectiva asupra tuturor formelor de teroare de stat sovietică, de la Marea Teroare din anii 1937-1938 și până la represiunile din perioada post-stalinistă.
„Am considerat că, atunci când comemorăm deportările, trebuie să amintim despre toate formele de teroare de stat. Expoziția include și foametea din anii 1946-1947, pe care o prezentăm ca pe o metodă a terorii de stat sovietice”, a explicat Igor Cașu.
Alexandru Postica, președintele Asociației foștilor deportați și deținuți politici, a declarat că trebuie să fie păstrată memoria anului 1940, pe care îl descrie drept „o ocupație ce a generat represiuni grave și suferințe profunde pentru populație”.
„Au fost închiși în penitenciare pe nedrept, precum și în spitale de psihiatrie. Aproape un sfert din populație a avut de suferit direct de pe urma ocupației sovietice. Astăzi comemorăm 26.000 de oameni care au avut de suferit de pe urma deportărilor din 13 iunie 1941. Vagonul este un simbol, probabil unicul simbol al represiunilor, pentru că regimul sovietic a avut grijă să șteargă din memorie celelalte simboluri”, a remarcat Postica.
Acesta a subliniat că simbolurile represiunilor reprezintă atât umilință și durere, cât și o dovadă de rezistență. El a menționat că mii de supraviețuitori întorși din lagărele de muncă forțată au reușit să își reconstruiască viața în țară. Totodată, Alexandru Postica a afirmat că una dintre cele mai mari restanțe ale Republicii Moldova este lipsa unei culturi a memoriei și faptul că nu există suficientă asumare a acestor evenimente în spațiul public.
Postica a susținut necesitatea introducerii unor măsuri legislative privind comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic și a salutat inițiativele de sancționare a negării sau minimalizării represiunilor.
Organizată de Ministerul Culturii, Agenția Națională a Arhivelor și Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, expoziția este prezentată simultan la Chișinău și, pentru prima dată, la Bălți. Prin documente de arhivă, fotografii și mărturii ale supraviețuitorilor, aceasta aduce în atenția publicului una dintre cele mai dramatice pagini din istoria Republicii Moldova și îndeamnă la păstrarea memoriei victimelor represiunilor sovietice.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj cu ocazia marcării a 85 de ani de la deportările sovietice din 1941, calificându-le drept „una din cele mai mari tragedii din istoria noastră”.
„Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor, familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională”, a menționat șefa statului într-o postare pe rețelele sociale, subliniind că memoria victimelor trebuie păstrată prin respect și recunoștință.
Maia Sandu a afirmat că societatea are datoria de a apăra valorile pentru care au suferit victimele represiunilor.
„În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică”, a subliniat șefa statului.
Totodată, președinta a condamnat atitudinea celor care neagă sau minimizează atrocitățile săvârșite și a reiterat importanța memoriei istorice pentru consolidarea societății.
„Un neam care își cunoaște istoria este mai puternic și mai greu de dezbinat. Așadar, comemorarea deportărilor este deopotrivă despre trecut și despre viitorul democratic pe care îl construim împreună. Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a conchis șefa statului.
CITIȚI ȘI:
