Vladimir Bolea a semnat la Bruxelles studiul pentru prima cale ferată europeană a Republicii Moldova
Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a semnat, la Bruxelles, scrisoarea de intenție pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru un nou tronson de cale ferată electrificată cu ecartament european, pe traseul Ungheni-Chișinău-Revaca-Aeroport, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și cu sprijinul Uniunii Europene.
Anunțul a fost făcut în urma participării oficialului, pe 23 iunie, la reuniunea de nivel înalt a Platformei Agendei de Conectivitate, lansată de Comisia Europeană pentru consolidarea legăturilor dintre Europa și Asia Centrală, prin regiunea Mării Negre și Caucazul de Sud.
„Obiectivul nostru este să readucem Republica Moldova pe harta marilor coridoare comerciale europene”, a declarat Vladimir Bolea pentru Teleradio-Moldova, care a descris proiectul drept „un pas concret prin care apropiem țara de infrastructura europeană”.
UE ar urma să mobilizeze până la 2 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de transport, punctele de trecere a frontierei și facilitarea comerțului în regiunea Mării Negre și Caucazul de Sud.
Reuniunea ministerială a fost găzduită de comisara pentru Extindere, Marta Kos, comisarul pentru Parteneriate Internaționale, Jozef Síkela, și comisarul pentru Transport Durabil, Apostolos Tzitzikostas, și a reunit miniștri și reprezentanți din statele membre ale UE, din Armenia, Kazahstan, Republica Kârgâză, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Turcia, Ucraina și Uzbekistan, alături de G7 și de instituții financiare internaționale.
Platforma este concepută ca un cadru de coordonare a investițiilor și a măsurilor de politică între țările participante, instituțiile financiare și ceilalți actori relevanți. Participanții au convenit să îmbunătățească performanța operațională a Coridorului de Transport Transcaspic și au invitat Comisia Europeană să evalueze funcționarea acestuia și să propună acțiuni prioritare pentru competitivitate.
„Avem nevoie de rute comerciale fiabile, iar Coridorul de Transport Transcaspic s-a impus exact ca o astfel de soluție”, a declarat Marta Kos, estimând că schimburile de-a lungul rutei ar putea crește de cinci ori în următorii 15 ani.
Jozef Síkela, comisarul pentru Parteneriate Internaționale, a descris coridorul drept „o punte esențială între Europa și Asia” și a legat noile investiții de competitivitate și de securitatea energetică, nu doar de transport.
Ce înseamnă pentru Republica Moldova
Pentru Republica Moldova, miza imediată nu este Coridorul Transcaspic, ci integrarea propriei rețele feroviare în sistemul feroviar european.
Linia Ungheni-Chișinău, prelungită până în fața Aeroportului Internațional „Eugen Doga”, ar fi prima cale ferată electrificată și pe ecartament european construită în țară. Ea ar elimina, pe acest traseu, schimbarea boghiurilor la frontieră – operațiune prin care garniturile sunt adaptate de la ecartamentul larg la cel european înainte de a trece Prutul.
Pe partea română, tronsonul Iași–Ungheni, nou și electrificat, urmează să fie construit de autoritățile de la București.
Potrivit calendarului anunțat anterior de minister, studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat în 2026, iar construcția ar începe în 2027.
Coridorul de Mijloc
Într-un explainer publicat pe rețelele sociale, comisara pentru Extindere, Marta Kos, a explicat de ce UE investește în aceste rute. O cincime din economia europeană depinde de comerț, iar acesta, la rândul său, este influențat de drumurile, căile ferate și rutele maritime pe care mărfurile, energia și datele ajung în Europa.
Mult timp, continentul s-a bazat pe două rute spre Asia: cea nordică, prin Rusia, și cea sudică, prin Marea Roșie și Canalul Suez. Conflictele le-au făcut pe ambele nesigure. Alternativa, spune comisara Kos, este „Coridorul de Mijloc”, care leagă Europa de Asia prin Turcia și Caucazul de Sud. Ea a menționat că hărțile zborurilor s-au reorientat masiv prin Caucaz după recentul război din Iran.
Volumul comerțului pe această rută este acum de patru ori mai mare decât în 2022, însă transportul poate dura până la 45 de zile. Obiectivul UE este reducerea la 15 zile, prin modernizarea drumurilor, căilor ferate și porturilor și prin diminuarea întârzierilor la frontiere.
Marta Kos a comparat rolul coridorului cu cel al cărbunelui și oțelului pentru reconcilierea Europei după al Doilea Război Mondial, un instrument de apropiere între țări vecine după decenii de conflict.
CITIȚI ȘI:
