De la spitalizare la dialog cu pacientul: 12 ani de reformă a sănătății mintale
Persoanele cu probleme de sănătate mintală nu mai sunt izolate în spitale de psihiatrie, ci primesc ajutor în comunitățile în care trăiesc. În urma unei reforme desfășurate pe parcursul a 12 ani, Republica Moldova a deschis 40 de centre comunitare care oferă gratuit sprijin pentru depășirea unor probleme precum depresia și anxietatea.
Directorul Biroului de Cooperare al Elveției, Guido Beltrani, a declarat în cadrul unei conferințe de totalizare la Chișinău, pe 25 iunie, că proiectul Mensana a schimbat nu doar sistemul de sănătate, ci și atitudinea societății față de percepția asupra sănătății mintale. Acesta s-a declarat extrem de mândru de acest proiect și de realizările obținute.
„Acum 12 ani, tratamentul sănătății mintale era centrat pe spitalizare. Ceea ce am reușit să realizăm împreună, alături de autoritățile moldovenești și, în primul rând, cu sprijinul Ministerului Sănătății, a fost crearea acestor centre comunitare de sănătate mintală în întreaga țară. Suntem foarte mândri că toate aceste schimbări au devenit acum parte integrantă a sistemului de sănătate mintală din Republica Moldova”, a subliniat Guido Beltrani.
Potrivit acestuia, sănătatea mintală nu mai este o temă tabu în societate și aceasta marchează un progres major, care face ca sistemul și experiența de a trăi cu probleme de sănătate mintală să fie privite cu demnitate.
Miljana Grbic, șefa Biroului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Republica Moldova, a menționat rolul medicilor de familie în diagnosticarea precoce a problemelor de sănătate mintală, precum și în managementul bolilor mai aproape de casă.
„Am în vedere depresia, anxietatea, consumul de substanțe, riscul de suicid, demența și alte stări legate de traume, de strămutare și alți declanșatori importanți. De aceea, rețeaua de sprijin trebuie să fie repartizată în mod uniform în toată țara”, a declarat șefa Biroului OMS.
Emil Ceban, ministrul Sănătății, a apreciat rezultatele reformei, considerând-o o „valoare pentru sistemul de sănătate”.
„În acești 12 ani, s-au făcut niște lucruri extrem de importante. Acest proiect ne-a dat posibilitatea să privim altfel acești pacienți. Și pentru mine cel mai important este că s-a schimbat modelul și structura de îngrijire a sănătății mintale”, a subliniat oficialul.
Desfășurând ideea de structură instituțională, Emil Ceban a declarat că sănătatea mintală a fost încadrată în asistența medicală primară, prin crearea echipelor interdisciplinare, din care fac parte psihologi, asistenți medicali și asistenți sociali.
„Astăzi, acest proiect oferă posibilitatea ca pacientul să fie parte componentă a sistemului. Împreună cu el, specialiștii iau decizii comune ca să-l ajute mai eficient”, a spus ministrul Sănătății.
Pacientul nu vine cu o singură problemă
Realitatea clinică arată că tot mai mulți pacienți prezintă comorbidități complexe – tulburări mintale asociate cu consumul de substanțe interzise.
Astfel, specialiștii afirmă că diagnosticul dual devine tot mai des întâlnit, transformându-se din excepție în normă. Cele mai frecvente motive pentru care oamenii solicită sprijin psihologic sunt depresia și problemele legate de consumul de alcool.
Alte cazuri complexe implică asocieri precum: psihoză și consum de substanțe, anxietate și droguri, respectiv, risc suicidar și consum de alcool.
Serviciile de sănătate mintală în trecut și în prezent
Reforma sănătății mintale din Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai importante transformări ale sistemului de sănătate din ultimele două decenii. Dacă în trecut pacienții erau tratați doar în spitale, de către psihiatru, astăzi reabilitarea prevede integrarea comunitară.
„Investițiile realizate au demonstrat că serviciile apropiate de oameni sunt mai accesibile, mai eficiente și mai umane. Implementarea reformei serviciilor de sănătate mintală a coagulat inițiativele Organizației Mondiale a Sănătății pentru o abordare nouă a sănătății”, a declarat Silvia Gherasim, consultantă principală în cadrul Secției politici în domeniul asistenței medicale primare și comunitare a Ministerului Sănătății.
În prezent, rețeaua națională numără 40 de centre de sănătate mintală. Totodată, finanțările pentru sănătatea mintală au crescut de cinci ori în perioada 2015-2024, de la 10.2 milioane de lei la 55.3 milioane de lei.
Suplimentar, Ministerul Sănătății, în cadrul programelor naționale, achiziționează cele mai eficiente medicamente pentru tulburările mintale cronice și grave, acestea fiind oferite gratuit pacienților.
Mai nou, centrele comunitare vor deveni punctul unic de intrare în sistem pentru toate persoanele cu tulburări mintale, indiferent de prezența sau absența comorbidităților legate de consumul substanțelor interzise.
Provocări
Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă sistemul în acest domeniu este insuficiența de personal specializat. Cea mai mare lipsă se înregistrează în rândul asistenților sociali (105 locuri vacante), urmați de asistenți medicali (71), psihoterapeuți (65), psihiatri pentru copii (32) și alți specialiști.
O altă necesitate stringentă este dezvoltarea serviciilor pentru copii și adolescenți, integrarea serviciilor de sănătate mintală și adicții, precum și extinderea serviciilor de recuperare și incluziune socială.
Proiectul Mensana – Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în R. Moldova derulează din august 2014, fiind finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.
CITIȚI ȘI:
